Summitul liderilor NATO care urma să fie găzduit de Albania în anul 2027 nu va fi organizat conform programului inițial. Reuniunea ar putea fi amânată pentru anul 2028, pe fondul tensiunilor dintre aliați și al unei reevaluări a necesității de a organiza întâlniri la nivel înalt în fiecare an. Informația a fost confirmată de premierul albanez Edi Rama, în timp ce secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a indicat că reuniunile nu vor mai fi automate.
Premierul Edi Rama a oferit aceste detalii la Dublin, în marja reuniunii Comunității Politice Europene, afirmând că nu există încă o poziție comună privind momentul exact al summitului. Acesta a subliniat însă că reuniunea nu va avea loc în 2027, dar a adăugat că, dacă aceasta va fi organizată în 2028, va fi găzduită la Tirana. Decizia vine după ce, în iunie 2025, la Haga, liderii conveniseră ca Albania să fie următoarea gazdă după Turcia.
Incertitudinea este alimentată de faptul că declarația finală de la Ankara, din iulie 2026, nu a mai menționat Albania sau o dată pentru următoarea întâlnire. Există informații conform cărora organizarea în Albania ar fi întâmpinat opoziția administrației Trump și rezerve din partea unor aliați privind cheltuielile militare ale Tiranei. Albania estima să aloce apărării aproximativ 2,15% din PIB în 2026, deși aliații au convenit asupra unui obiectiv de 5% din PIB până în 2035.
Schimbarea calendarului se înscrie într-o tendință de reorganizare a Alianței, care analizează revenirea la un ritm de întâlniri la intervale de doi ani. Mark Rutte a explicat că NATO este flexibilă și organizează summituri doar atunci când există o necesitate politică și strategică reală. Reorganizarea vizează și alte niveluri de conducere, deoarece NATO a renunțat deja la reuniunea miniștrilor apărării din octombrie 2026 și la cea programată pentru octombrie 2027.
Impactul acestei decizii se extinde și asupra altor structuri diplomatice, deoarece pentru anul viitor este programată o singură reuniune a miniștrilor de externe, față de două care era obiceiul. Această reducere a numărului de evenimente de vârf ar putea fi justificată prin necesități administrative și operaționale. Conducerea NATO ar putea prefera ca activitatea politică să fie desfășurată prin consultări permanente și reuniuni ministeriale, evitând costurile considerabile și măsurile complexe de securitate necesare summiturilor.
Această evoluție reflectă o schimbare în modul în care Alianța își gestionează consensul intern și exercită conducerea politică. În contextul în care Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, frecvența întâlnirilor poate fi interpretată divers de către adversari. Deși summiturile transmit un semnal de unitate, reducerea lor poate fi văzută ca o tentativă de eficientizare a resurselor în cadrul celor 32 de state membre.