Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat dur la o propunere lansată de Sahra Wagenknecht, o figură importantă a stângii radicale din Germania. Aceasta din urmă, fondatoare a partidului Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), a cerut ca românii care lucrează în Germania să nu mai primească alocație pentru copiii lor dacă aceștia rezidă în România. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, Dominic Fritz a condamnat retorica agresivă a acestei politiciene, considerând-o o tentativă de a găsi un țap ispășitor în loc de soluții reale.
Dominic Fritz a subliniat că contribuția românilor la bugetul german este semnificativă, estimând că aceștia plătesc între 6 și 9 miliarde de euro în total. Această sumă, formată din impozite pe salariu și contribuții sociale plătite de peste jumătate de milion de români, finanțează și zonele din Germania care se află în dificultate. Președintele USR a menționat că alocațiile pentru copiii care trăiesc în România reprezintă doar aproximativ 1% din totalul acestor încasări pentru statul german.
În cadrul argumentației sale, Dominic Fritz a respins comparația făcută de Sahra Wagenknecht între orașul Bitterfeld și București. El a precizat că Bucureștiul are un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 30% mai mare decât districtul Bitterfeld, oferind astfel o perspectivă economică diferită față de retorica politicienei. Liderul USR a argumentat că propunerea de a tăia aceste drepturi nu este compatibilă cu dreptul european și că aceasta doar alimentează clișee vechi despre cetățenii români.
Un alt punct abordat de Dominic Fritz este impactul social asupra familiilor, menționând că aproape 60.000 de copii din România trăiesc permanent fără părinți din cauza muncii acestora în UE. El a calificat decizia de a tăia alocațiile drept o pedeapsă suplimentară pentru acești copii, descriind gestul ca fiind „de-a dreptul dezgustător”. Liderul a amintit totodată că dreptul la alocație este legat de plata impozitelor, nu de locul de rezidență al copiilor.
Dominic Fritz a încheiat mesajul prin apelul la respect față de valorile Europei libere, făcând o referință la evenimentele din Timișoara din anul 1989. El a criticat modul în care Sahra Wagenknecht încearcă să asmute cetățenii est-germani împotriva celor din est-Europa pentru câștiguri de tipul „click-uri”. Liderul USR a solicitat scuze din partea politicienei germane, subliniind că Europa a fost construită de români și germani pentru libertate.
Contextul politic european rămâne unul complex, în care partidele populiste și de stângă radicală caută adesea să capitalizeze pe nemulțumirile economice locale. În Germania, mișcările precum Alianța Sahra Wagenknecht propun schimbări care vizează protecționismul și reevaluarea beneficiilor sociale acordate non-rezidenților. Aceste dezbateri reflectă tensiunile dintre mobilitatea forței de muncă în cadrul Uniunii Europene și dorința unor grupuri politice de a proteja resursele naționale.
