Summitul istoric desfășurat joi, 19 noiembrie, între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping a pus în prim-plan orașul Shenzhen. Această localitate chineză este a șasea cea mai mare din țară și ocupă locul al treilea ca cel mai puternic generator de economie din China. Deși astăzi este un centru global de cercetare, Shenzhen a fost acum doar jumătate de secol o simplă așezare rurală, formată din câteva sate de pescari cu maximum 300.000 de locuitori.
Istoria orașului este marcată de o evoluție radicală, pornind de la un experiment social care a influențat economia Chinei. Numele Shenzhen, care apare în documentele dinastiei Ming din anul 1410, se traduce prin „șanțuri adânci” sau „canale adânci”, făcând referire la canalele de drenaj din câmpurile de orez. Dezvoltarea sa a fost susținută strategic de proximitatea față de Hong Kong, teritoriu cedat Marii Britanii în 1842 prin Tratatul de la Nanking, oferind regiunii acces la capital, tehnologie și comerț internațional.
Momentul de cotitură a avut loc în decembrie 1978, când conducerea Partidului Comunist Chinez a stabilit reforme economice pentru a atrage capital străin și a moderniza industria. În martie 1979, comitatul Bao’an a fost transformat în orașul Shenzhen, primind ulterior statutul de oraș administrat direct la nivel provincial. Pe 26 august 1980, a fost înființată Zona Economică Specială Shenzhen pe o suprafață de 327,5 km², marcând primul mare experiment de acest tip în China.
În anii 1980, orașul a cunoscut o creștere explozivă a populației, devenind o metropolă formată în mare parte din imigranți. Până la începutul anilor 2000, Shenzhen a depășit modelul bazat pe muncă ieftină, dezvoltând rețele de telecomunicații, servicii financiare și centre de cercetare. În 2004, a devenit primul oraș chinez fără localități rurale la nivel de organizare administrativă, integrând satele tradiționale sub forma unor „urban villages” în interiorul țesutului metropolitan.
Astăzi, Shenzhen este un ecosistem tehnologic consolidat, axat pe inteligență artificială, robotică, drone și vehicule electrice. În 2025, metropola deține o populație permanentă de 18,25 milioane de locuitori și un PIB de aproximativ 525 de miliarde de euro. Cu o creștere economică de 5,5%, orașul rămâne un pilon central în proiectul Greater Bay Area, integrând economic regiunile Shenzhen, Guangzhou, Hong Kong și Macao prin tehnologie și inovație.
Evoluția Shenzhen reflectă tranziția Chinei de la o economie agricolă la una bazată pe tehnologie de vârf. Din punct de vedere administrativ, orașul a parcurs etape de la comitat la oraș subprovincial și, în final, la zonă demonstrativă socialistă. Această transformare a permis țării să își mențină poziția de al doilea cel mai mare loc în clasamentul economic global, utilizând mecanismele de piață pentru a atinge supremația tehnologică.