România are oportunitatea de a participa la unele dintre cele mai mari investiții europene planificate pentru următorul deceniu, conform europarlamentarului Dan Motreanu. Aceste resurse financiare vor viza domenii strategice precum fabricile de baterii, centrele de inteligență artificială, industria de apărare și tehnologiile avansate. Obiectivul principal este utilizarea fondurilor pentru a stimula competitivitatea și a reduce decalajele tehnologice față de marile puteri economice mondiale.
Miza principală este reprezentată de noul Fond European pentru Competitivitate și de programul Horizon Europe, pentru care Comisia Europeană propune un buget total de 409,3 miliarde de euro în perioada 2028-2034. Din această sumă, Comisia propune alocarea a 234,3 miliarde de euro pentru Fondul European pentru Competitivitate și a altor 175 de miliarde de euro pentru programul Horizon Europe, destinat cercetării și inovării. Aceste finanțări vor susține sectoare precum energia curată, sănătatea, biotehnologia și sectorul spațial.
Dan Motreanu, membru al Grupului PPE și al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI), explică faptul că prioritățile bugetului viitor sunt creșterea competitivității și consolidarea securității europene. Aceste direcții pornesc de la recomandările raportului Draghi, vizând reducerea dependenței de furnizorii externi în domenii strategice. Europarlamentarul susține că noul mecanism va permite companiilor românești, inclusiv IMM-urilor și start-up-urilor, să acceseze nu doar granturi, ci și împrumuturi, garanții europene sau investiții de capital.
Pentru a maximiza impactul, eurodeputatul propune utilizarea simultană a fondurilor regionale și a Fondului European pentru Competitivitate. De exemplu, în cazul construcției unei fabrici de baterii, fondurile regionale ar putea susține infrastructura și formarea angajaților, în timp ce noul fond european ar putea finanța tehnologiile inovatoare și extinderea capacităților de producție. Aceeași strategie poate fi aplicată și pentru centrele de inteligență artificială, combinând pregătirea specialiștilor cu dezvoltarea industrială a tehnologiilor.
Totuși, accesul la aceste resurse nu va fi garantat prin alocări naționale, deoarece o parte importantă a finanțărilor va fi distribuită prin competiție la nivel european. Dan Motreanu avertizează că există riscul ca statele deja dezvoltate să atragă majoritatea resurselor dacă nu se impun mecanisme de echilibrare. Din acest motiv, europarlamentarul a depus amendamente pentru a solicita un acces mai echilibrat din punct de vedere geografic, facilitând integrarea întreprinderilor din România în lanțurile industriale europene.
Procesul de stabilire a regulilor de distribuție a acestor fonduri europice este în desfășurare, urmând ca anul 2027 să fie decisiv pentru formatul final al mecanismelor financiare. Ulterior, începând cu anul 2028, noile reguli vor guverna modul în care statele membre accesează bugetele dedicate inovării și securității. Această perioadă de tranziție este esențială pentru pregătirea companiilor și a infrastructurii naționale pentru competiția economică internațională.
