Producătorii europeni ar putea ajunge, până la sfârșitul deceniului actual, în situația de a renunța la competiția directă cu firmele chineze dacă tendințele economice actuale se mențin. Avertismentul a fost lansat de Jens Eskelund, președintele Camerei de Comerț a Uniunii Europene în China, care subliniază riscul major ca industria prelucrătoare europeană să piardă teren în fața companiilor din Beijing.
Eskelund, care conduce și operațiunile din China ale grupului danez Maersk, avertizează că această evoluție poate avea efecte devastatoare asupra locurilor de muncă și asupra economiilor naționale. El consideră că firmele europene trec printr-un moment decisiv, fiind nevoite să decidă dacă mai pot concura direct cu firmele chineze sau dacă trebuie să devină parte a lanțurilor de aprovizionare ale acestora. Strategia de tipul „Fabricat în China pentru întreaga lume” înlocuiește treptat modelul anterior.
Impactul economic este cuantificat prin date din raportul Goldman Sachs, care indică faptul că creșterea exporturilor chineze ar putea reduce PIB-ul Uniunii Europene cu 0,5% până la sfârșitul deceniului. Pentru Germania, impactul asupra PIB-ului ar putea fi chiar mai sever, ajungând la o scădere de până la 0,9%. Jens Eskelund a ridicat o întrebare critică privind utilitatea comerțului dacă acesta generează o valoare negativă pentru statele europene.
Presiunea competitivă este deja resimțită în sectoare precum industria auto, cea chimică și cea a energiilor regenerabile. În sectorul auto, producătorii germani se luptă cu scăderea profiturilor pe piața chineză și cu concurența unor mărci precum BYD, Geely și SAIC Motor pe piața europeană. Un exemplu concret este BMW, care a raportat o scădere a vânzărilor în China cu 22% în primele nouă luni ale anului, emițând totodată un al doilea avertisment privind profitul.
Strategia Chinei vizează înlocuirea importurilor în sectoare tehnologice strategice, conform raportului Centrului pentru Reformă Europeană (CER). Beijingul pune accent pe autosuficiență în domenii precum inteligența artificială, calculul cuantic, robotica, comunicațiile 6G și tehnologiile ecologice. Această direcție este susținută prin măsuri concrete la nivel local, inclusiv prin subvenții și facilități fiscale, pentru a consolida poziția pe piețele globale.
Evoluția actuală a comerțului global reflectă o schimbare de paradigmă în care marile puteri economice își reconfigurează lanțurile de producție. În timp ce unele regiuni investesc masiv în infrastructură și energie, alte sectoare industriale se confruntă cu necesitatea de a se adapta rapid la noile realități geopolitice. Această competiție tehnologică și comercială între Europa și China va defini stabilitatea economică a continentului în următorul deceniu.
