Prețul zahărului pe piețele internaționale a înregistrat o creștere de aproape 25% de la începutul acestui an, conform unei analize realizate de Coface. La jumătatea lunii octombrie, zahărul era tranzacționat pe burse la un preț de peste 450 USD pe tonă. Această evoluție marchează cel mai înalt nivel de prețizat al acestei mărfuri de pe piețele globale din ultimii aproape doi ani, reflectând o presiune economică majoră.
Ascensiunea prețurilor este determinată de o combinație de trei factori critici care afectează aprovizionarea globală. În primul rând, condițiile meteorologice nefavorabile, cauzate de fenomenul El Niño, afectează recoltele. În al doilea rând, prețurile ridicate ale petrolului au dus la o intensificare a producției de etanol, utilizat ca biocombustibil. În final, restricțiile impuse exporturilor contribuie direct la presiunea ascendentă asupra costurilor de tranzacționare.
Perspectivele privind disponibilitatea zahărului indică o schimbare majoră față de perioada precedentă. Organizația Internațională a Zahărului (ISO) estimează un deficit global de 200.000 de tone pentru sezonul comercial 2026/2027, care cuprinde lunile octombrie-septembrie. Această prognoză este marcată de o tranziție bruscă, având în vedere că în sezonul anterior a fost înregistrat un excedent de 1,1 milioane de tone la nivel mondial.
Scăderea producției este anticipată în majoritatea regiunilor producătoare de importanță, zone care generează împreună peste jumătate din producția mondială de zahăr. Există însă semnale că deficitul real ar putea depăși estimările actuale ale experților. Dacă acest lucru se va întâmpla, presiunea asupra prețurilor ar putea rămâne la niveluri ridicate și în lunile următoare, influențând stabilitatea piețelor de mărfuri.
În ceea ce privește situația din România, datele furnizate de Institutul Național de Statistică oferă o imagine diferită de evoluția globală. În luna august, prețul mediu la zahăr în țară a fost cu 2% mai mic decât în perioada similară din 2025. Această diferență subliniază faptul că dinamica prețurilor pe piața internă poate decupla temporar de tendințele agresive observate pe bursele internaționale.
Evoluția prețurilor la alimente și mărfuri de bază este strâns legată de indicatorii macroeconomici și de stabilitatea lanțurilor de aprovizionare globale. În contextul volatilității piețelor, monitorizarea deficitelor de producție și a condițiilor climatice rămâne esențială pentru înțelegerea fluctuațiilor de preț care ajung, în final, să afecteze puterea de cumpărare a consumatorilor finali.
