Analistul de politică externă Ștefan Popescu a declarat că România este lăsată practic singură în regiune, în ciuda promisiunilor făcute de liderii europeni. Această afirmație a fost făcută marți, în cadrul emisiunii Ai Aflat!, în cadrul unui dialog cu jurnalistul Ionuț Cristache. Popescu a susținut că vizita de protocol a șefei Comisiei Europene la București ascunde o realitate diferită de cea prezentată în mass-media.
Expertul a argumentat că vizita lui Ursula von der Leyen a fost una fără consecințe reale pentru securitatea țării. El a făcut o paralelă cu alte vizite oficiale, menționând prezența lui Elbridge Colby, numărul 2 în Pentagon, la București. Popescu a criticat faptul că imaginea publică este construită pe laude, în timp ce realitatea este că România rămâne izolată în fața provocărilor de securitate din regiune.
Un punct central al discuției a fost lipsa unui proiect concret al Uniunii Europene pentru securitatea Mării Negre. Ștefan Popescu a subliniat că România nu are capacitatea actuală de a asigura protecția în această zonă strategică. Această situație pune sub semnul întrebării și proiectele de exploatare a gazelor, deoarece investitorii nu vor finanța platforme în zone unde dronele pot zbura liber fără protecție.
Popescu a comparat lipsa de ajutor pentru România cu reacțiile rapide ale altor state europene în fața incidentelor cu drone. El a menționat că în Lituania s-au organizat exerciții NATO, iar Spaniolii au trimis sisteme antidronă. De asemenea, a citat faptul că Germania a trimis suplimentar aparate Eurofighter. În contrast, România a primit doar comunicate de îngrijorare, fără echipamente sau platforme de achiziție imediate.
Pentru a ieși din această situație, analistul a recomandat o politică externă bazată pe curaj și capacitate diplomatică proprie. El a sugerat că România ar trebui să aibă libertatea de a discuta cu diverse actori internaționali, similar modului în care președintele Finlandei interacționează cu diverse părți. Popescu a concluzionat că diplomația românească are nevoie de o gândire personală pentru a nu mai rămâne doar un spectator al evenimentelor.
Contextul securității regionale rămâne unul tensionat, în special în zona Mării Negre, unde incidentele cu drone au devenit frecvente. În timp ce alte state europene au reacționat prin trimiterea de echipamente tehnologice avansate sau de avioane de luptă, România se confruntă cu procese de achiziție lungi. Această discrepanță între retorica oficială și ajutorul material oferit subliniază vulnerabilitatea frontierelor maritime ale țării.
