Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis o hotărâre majoră care impune băncilor obligația de a restitui banii sustrasi din conturile clienților prin tranzacții neautorizate. Conform deciziei pronunțate pe 15 octombrie 2026, rambursarea trebuie efectuată cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare de la momentul în care frauda a fost constatată sau raportată. Această măsură aplică direct și instituțiilor financiare din România, clarificând responsabilitățile acestora în cadrul întregii Uniuni Europene.
Litigiul care a dus la această decizie a pornit din Polonia, în urma unei fraude informatice care a vizat o femeie. Victima a fost victima unei scheme prin care a accesat un link trimis de un presupus cumpărător, site-ul fiind o copie a paginii băncii sale. După ce a introdus datele de autentificare, escrocul a transferat aproximativ 700 de euro din contul acesteia. Deși femeia a raportat incidentul imediat, banca a refuzat restituirea sumei, invocând neglijența gravă a clientei.
Instanța europeană a stabilit că băncile nu pot refuza rambursarea imediată a banilor pe motiv că titularul contului a dat dovadă de neglijență. Totuși, există o excepție: instituția financiară poate amâna plata doar dacă are motive întemeiate să suspecteze că propriul client a comis frauda. În acest caz specific, banca are obligația de a comunica în scris motivele suspiciunii către autoritatea națională competentă, asigurând astfel un proces transparent de investigație.
Deși banii trebuie returnați, banca nu pierde obligatoriu suma de bani și poate solicita recuperarea prejudiciului ulterior. Aceasta este posibilă doar dacă instituția demonstrează că pierderea a fost provocată de neglijența gravă a clientului, având însă sarcina probei asupra acestui fapt. Expertul în securitate cibernetică Sebastian Avarvarei a menționat că, în cazul fraudelor cu valori mici, costurile unui proces ar putea depăși suma pe care banca încearcă să o recupereze de la victimă.
Este esențial ca utilizatorii să înțeleagă că hotărârea se referă strict la tranzacțiile neautorizate, nu la orice formă de înșelăciune. Dacă o victimă este convinsă să efectueze singură o plată, de exemplu în cadrul unor fraude cu investiții false, regulile de rambursare sunt diferite. În aceste cazuri, escrocii promit câștiguri rapide pentru a determina persoanele să transfere voluntar banii în conturile indicate, situație care nu se încadrează la tranzacțiile neautorizate.
Situația fraudelor online rămâne critică, în România prejudiciile cauzate de înșelăciunile digitale s-au ridicat la 22 de milioane de euro în anul 2026. Conform datelor Poliției Române, aproximativ 40% dintre victimele acestor atacuri sunt pensionari. În cazul specific al fraudelor cu investiții, cea mai vulnerabilă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 66 și 75 de ani, iar 53,7% dintre persoanele păgubite au studii medii.