Consiliul UE a adoptat noi concluzii prin care solicită statelor membre să integreze inteligența artificială în sistemul educațional, fără a înlocui gândirea critică. Documentul, adoptat la 19 noiembrie 2026, pune accent pe pregătirea profesorilor și pe necesitatea de a revizui metodele de evaluare a elevilor. Autoritățile europene urmăresc ca tehnologia să devină un instrument de sprijin, asigurând în același timp protecția datelor personale și prevenirea inegalităților sociale în procesul de învățare.
Pregătirea cadrelor didactice reprezintă o prioritate centrală în noile recomandări europene pentru adaptarea la schimbările tehnologice rapide. Profesorii, educatorii și formatorii trebuie să primească instruire atât în etapa de formare inițială, cât și prin programe de perfecționare profesională. Aceștia trebuie să înțeleagă nu doar utilizarea instrumentelor, ci și modul de a verifica informațiile generate de algoritmi. Este esențial ca personalul didactic să poată identifica limitele tehnologiei și să determine dacă AI aduce beneficii reale procesului de predare.
Pentru elevi, alfabetizarea digitală trebuie să depășească simpla utilizare a aplicațiilor sau a chatbot-urilor pentru a include înțelegerea funcționării algoritmilor. Consiliul UE avertizează asupra riscului ca elevii să transfere activitățile cognitive esențiale, precum eseurile sau rezolvarea exercițiilor, către sistemele generative. Din acest motiv, se solicită revizuirea metodelor de evaluare pentru a verifica contribuția individuală reală. Elevii trebuie să învețe să identifice situațiile în care utilizarea inteligenței artificiale nu este potrivită și să înțeleagă efectele sociale ale acesteia.
Instituțiile de învățământ sunt încurajate să stabilească politici clare pentru a preveni plagiatul, a respecta drepturile de autor și a menține transparența. Documentul subliniază importanța supravegherii umane și a declarării utilizării instrumentelor AI în activitățile școlare sau universitare. Totodată, se pune accent pe combaterea dezinformării, a discriminării algoritmice și a dependenței excesive de tehnologie. Deși AI poate personaliza învățarea, deciziile educaționale trebuie să rămână sub controlul uman pentru a evita pierderile de învățare.
Recomandările vizează și adulții, solicitând extinderea programelor de recalificare pentru a răspunde cerințelor economiei digitale. Se încurajează utilizarea cursurilor flexibile, a programelor de scurtă durată și a microcertificărilor pentru angajații deja activi pe piața muncii. În ceea ce privește implementarea, Consiliul nu impune o materie obligatorie de inteligență artificială în toate școlile. Statele membre pot decide singure cum integrează aceste competențe în disciplinele existente, folosind cadre precum DigComp 3.0 sau cadrul comun de alfabetizare AI elaborat de Comisia Europeană și OCDE.
Aceste orientări europene funcționează ca un cadru de ghidare pentru politicile naționale, fără a impune o programă școlară identică pentru toți cetățenii. Procesul de integrare a noilor tehnologii în educație este unul complex, care necesită cooperarea între statele membre și organizații precum UNESCO sau Consiliul Europei. Scopul final este asigurarea unui acces echitabil la competențele digitale, astfel încât statutul socioeconomic sau locația geografică să nu devină bariere în dezvoltarea profesională a cetățenilor europeni.