Noile reglementări europene privind inteligența artificială vor intra în vigoare pe 2 decembrie 2026, interzicând utilizarea sistemelor AI pentru generarea sau modificarea de imagini, înregistrări video sau audio care prezintă părți intime sau activități sexuale explicite fără consimțământ. Măsura vizează atât aplicațiile create special pentru aceste scopuri, cât și sistemele care pot fi utilizate pentru a reproduce astfel de manipulări. Interdicția este extinsă și asupra materialelor care reprezintă abuzuri sexuale asupra copiilor.
Decizia vine în urma unor studii care au evidențiat vulnerabilitatea liderilor politici. Un studiu publicat în octombrie de Agora Digitale Transformation a analizat 200 de site-uri asociate cu imagini sexuale manipulate și a identificat 50 de eurodeputați care apar în astfel de conținuturi sau sunt menționați în ecosistemul acestora. Din aceștia, 46 sunt femei și patru sunt bărbați, ceea ce înseamnă că aproximativ o eurodeputată din șase este afectată de aceste abuzuri.
Impactul acestor tehnologii asupra democrației a fost discutat în cadrul Săptămânii egalității de gen organizate de Parlamentul European la începutul lunii noiembrie 2026. Comisia specială pentru Scutul european al democrației a subliniat modul în care „deepfake-urile pornografice” folosesc imagini din domeniul public pentru a crea reprezentări sexuale fără acordul persoanelor. Această formă de violență sexualizată este utilizată ca instrument de presiune, afectând vizibilitatea femeilor aflate în poziții de conducere.
Sancțiunile prevăzute de Regulamentul privind inteligența artificială (AI Act) sunt extrem de severe pentru a descuraja astfel de practici. Încălcarea interdicției poate atrage amenzi administrative de până la 35 de milioane de euro sau, pentru companii, penalități de până la 7% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial. Regula nu se aplică persoanelor private care utilizează aceste sisteme exclusiv în scop personal, însă este aplicabilă și celor care le folosesc într-un cadru profesional.
În România, implementarea acestor reguli depinde de stabilirea unui cadru național care să permită supravegherea și sancționarea încălcărilor. Deși ANCOM a fost propusă ca autoritate de supraveghere, instituția a precizat că acțiunile sale depind de intrarea în vigoare a unei legi naționale. Guvernul și-a propus prin programul de guvernare să clarifice coordonarea dintre autorități, însă există un decalaj între obligațiile europene și controlul efectiv al respectării AI Act.
Evoluția reglementărilor europene în domeniul tehnologiei și al securității reflectă o tendință de consolidare a controlului asupra instrumentelor digitale. În timp ce alte state europene iau măsuri legislative pentru a reglementa forța și utilizarea armelor sau pentru a gestiona incidente diplomatice, Uniunea Europeană se concentrează pe protecția integrității digitale prin AI Act.