Eurodeputata spaniolă Estrella Galán a contestat, pe 16 noiembrie, proiectul propus de cinci state membre ale Uniunii Europene pentru înființarea unui centru de returnare în Rwanda. Această inițiativă vizează gestionarea persoanelor care nu mai dețin un drept de ședere și împotriva cărora există o decizie executorie de returnare. Proiectul a fost prezentat oficial la Viena, în cadrul unor discuții despre noile norme de returnare ale blocului european.
Estrella Galán a invocat precedentul juridic din Regatul Unit, unde Curtea Supremă britanică a declarat ilegală, în anul 2023, politica de transfer al solicitanților de azil în Rwanda. Europarlamentara susține că guvernele europene nu își pot delega responsabilitățile privind respectarea drepturilor fundamentale prin intermediul unor acorduri bilaterale cu țări terțe. Ea a solicitat o schimbare a politicii actuale de migrație a Uniunii Europene.
Proiectul de la Viena este susținut de Austria, Danemarca, Germania, Grecia și Țările de Jos, care examinează împreună cu Rwanda un mecanism pentru persoanele care nu pot fi trimise la timp în țara de origine. Conform documentului de lucru, persoanele transferate ar putea primi un permis de ședere în Rwanda, cazare temporară într-un centru deschis și sprijin pentru integrare. Guvernele propun, de asemenea, un sistem de monitorizare independentă.
O diferență majoră față de modelul britanic este modul de gestionare a procedurilor. În cazul Regatului Unit, autoritățile rwandeze urmau să examineze cererile de azil după transferul persoanelor. În schimb, proiectul actual prevede că toate procedurile de azil și de imigrație vor fi soluționate în statele europene înainte de orice eventual transfer către Rwanda, asigurând astfel un proces complet în cadrul UE.
Agenția ONU pentru refugiați oferă consiliere privind necesitatea unor garanții specifice în temeiul dreptului internațional. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Barham Salih, a participat la reuniunea de la Viena, unde s-a precizat că proiectul vizează persoane care nu au nevoie de protecție internațională după o procedură echitabilă. Totuși, rămâne de stabilit un acord care să definească clar responsabilitățile părților și garanțiile practice pentru cei transferați.
Regulamentul UE privind returnările impune ca acordurile cu țări terțe să respecte standardele internaționale privind drepturile omului. Acesta include respectarea principiului nereturnării, care protejează indivizii împotriva trimiterii în locuri unde riscă persecuții sau tratamente interzise. Dacă un acord prevede returnări ulterioare din partea țării partenera, acesta trebuie să stabilească clar cine poartă răspunderea și cum se realizează monitorizarea independentă a aplicării acestuia.