România a raportat cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană în luna octombrie 2026, înregistrând un nivel de 7%. Această cifră reprezintă o creștere față de 6,5% raportată în luna septembrie, situând țara română pe primul loc în clasamentul celor 27 de state membre. În același interval, inflația la nivelul întregii Uniuni Europene și în zona euro a ajuns la 4%, de la un nivel de 3,8% în luna septembrie.
În cadrul Uniunii Europene, doar România și Lituania au depășit pragul de 6%, fiind Lituania pe locul doi cu o rată de 6,1%. Bulgaria ocupă locul trei în clasament, cu o inflație de 5,9%, urmată de Grecia cu 5,7% și Italia cu 5,6%. În cel mai scăzut punct al acestui indicator european se află Suedia, care a înregistrat o rată de inflație de doar 0,6%, evidențiind disparitățile economice dintre statele membre.
Analiza datelor publicate de Eurostat indică faptul că energia a fost principalul motor al creșterii prețurilor în zona euro. Prețurile energiei au crescut cu 21% față de octombrie 2025, contribuind cu 1,89 puncte procentuale la inflația totală de 4%. Serviciile au reprezentat al doilea factor major de creștere, contribuind cu 1,55 puncte procentuale, în timp ce inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a urcat la 2,6%.
Pentru România, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) indică această creștere de 7%, o valoare cu trei puncte procentuale peste media Uniunii Europene. Deși Institutul Național de Statistică a publicat anterior o rată de 6,9% bazată pe indicele național al prețurilor de consum, diferența este explicată prin utilizarea unor metodologii și ponderi diferite. IAPC este utilizat pentru comparații europene conform regulilor comune, asigurând o bază de calcul uniformă.
Prognozele economice pentru România indică o evoluție complexă în perioada următoare. Comisia Europeană estimează că inflația medie anuală pentru România va fi de 7,9% în anul 2026, înainte de o scădere prognozată la 4,4% în 2027. Totodată, se anticipează o contracție economică de 0,3% pentru România în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al scăderii consumului privat, în condițiile în care veniturile disponibile ale gospodăriilor sunt afectate de inflație.
Monitorizarea inflației rămâne un element central pentru deciziile politicii monetare europene. Banca Centrală Europeană urmărește readucerea inflației în zona euro la ținta de 2% pe termen mediu. Instituția a menținut dobânzile la niveluri ridicate, cu dobânda facilității de depozit la 2,50%, pentru a gestiona riscurile create de scumpirea energiei și pentru a menține stabilitatea prețurilor pe termen lung.