Alegerile parlamentare anticipate din Spania, programate pentru 29 noiembrie, riscă să reaprindă tensiunile politice din Catalonia. O posibilă victorie a conservatorilor de la Partidul Popular și a formațiunii de dreapta radicală Vox ar putea readuce în prim-plan disputa privind autonomia regională, limba catalană și independența provinciei. Partidele separatiste avertizează că o schimbare de guvern la Madrid va afecta direct echilibrul dintre statul spaniol și regiunea cu o economie puternică.
Miza politică este susținută de importanța economică a Cataloniei, care generează aproape 19% din economia Spaniei și concentrează circa 16,5% din populația țării. Francesc-Marc Álvaro, candidat la Senat din partea Stângii Republicane Catalane (ERC), susține că o guvernare PP-Vox ar putea limita competențele administrației regionale. Acesta a avertizat că o astfel de abordare ar însemna o intervenție dură în societatea catalană, ceea ce ar putea acționa ca un combustibil pentru conflictele existente.
Conflictul ar putea viza în mod direct sistemul educațional și utilizarea limbii catalane în instituții. Francesc-Marc Álvaro a menționat că un guvern format din PP și Vox se va opune militant modelului de imersiune lingvistică, utilizând ca exemplu politicile deja implementate în Valencia și Insulele Baleare. Oriol Bartomeus, directorul Institutului de Științe Politice și Sociale din Barcelona, consideră că eliminarea limbilor regionale din dezbaterile parlamentare ar reprezenta o declarație de război pentru separatisti.
În timp ce liderul Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo, susține că nu intenționează să centralizeze puterea sau să desființuiască autonomia, el promite abrogarea legii amnistiei. Pe de altă parte, Vox adoptă o poziție mai radicală, cu José Antonio Fúster afirmând că vor face viața cât mai dificilă partidelor separatiste. Santiago Abascal, liderul Vox, a cerut interzicerea acestor formațiuni și eliminarea sistemului de autonomie regională, pe care îl consideră costisitor pentru stat.
Carles Puigdemont, fostul președinte al Cataloniei, a recunoscut că mișcația de independență este în prezent fragmentată și slăbită după nouă ani de la referendumul din 2017. Totuși, el a declarat că instabilitatea politică de la Madrid poate crea oportunități pe care separatiștii ar trebui să le exploateze. Míriam Nogueras, deputată la Junts, anticipează că dependența economică de Madrid va rămâne un motiv de nemulțumire pentru susținătorii ideii de separare.
Contextul politic spaniol a fost marcat de criza constituțională din 2017, când referendumul de independență a fost considerat ilegal de autoritățile de la Madrid. Această perioadă a dus la intervenția statului, condamnarea unor lideri și plecarea altora în străinătate. Ulterior, guvernul condus de Pedro Sánchez a adoptat o strategie bazată pe dialog și a promovat o lege de amnistie pentru persoanele implicate în tentativa de secesiune, măsură contestată puternic de opoziția de dreapta.
