O serie de alerte false cu bombă care au afectat traficul aerian european și diverse instituții media sunt considerate o tentativă de agresiune hibridă. Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a declarat că aceste episoade nu pot fi coincidențe, având în vedere modul de operare identic în întreaga Europă. Evenimentele recente au generat îngrijorări la nivelul oficial, fiind văzute ca un instrument de război psihologic utilizat pentru a crea panică în societate.
În România, incidentele au vizat zboruri importante pe rute internaționale. Joi, un avion Wizz Air de pe ruta Milano–București, care transporta 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului, a fost verificat pe Aeroportul Henri Coandă. Tot joi, zborul Air Serbia de pe ruta Belgrad–București a fost, de asemenea, vizat de o amenințare. Vineri, o cursă TAROM de la Praga către București, cu 102 pasageri la bord, a fost supusă verificărilor, însă SRI a confirmat că nu au fost găsite explozibili.
Expertul în securitate cibernetică Pierluigi Paganini a descris aceste acțiuni ca fiind operațiuni psihologice de tip „Psyops”, menite să insufleze frică și neîncredere în instituțiile statului. Acesta avertizează că, după amenințările la adresa avioanelor, următoarele ținte ar putea fi sisteme industriale, semafoare sau contoare de electricitate. Generalul Vincenzo Camporini, fost șef al Statului Major al Apărării din Italia, a adăugat că scopul este orientarea viitoarei competiții politice prin creare de zâzanie.
Presa internațională a raportat și amenințări trimise prin e-mail unor redacții, inclusiv Financial Times, prin care un grup neidentificat amenința infrastructurile de transport. În Irlanda, alerte false au vizat diverse instituții media, precum RTÉ, Virgin Media, Newstalk și Irish Independent. Aceste episoade au apărut într-un moment delicat, înainte de summitul liderilor UE de la Dublin. Premierul italian Giorgia Meloni a subliniat că atacurile asupra infrastructurilor civile trebuie să fie o sursă de îngrijorare majoră.
Situația actuală de securitate europeană reflectă o vulnerabilitate crescută a infrastructurilor civile în fața metodelor de destabilizare non-militare. Expertul Vincenzo Camporini a menționat că astfel de situații sunt privite cu favor în Rusia, sugerând că Europa poate obține avantaje dacă este destabilizată. În acest context, Comisia Europeană a anunțat că tratează toate amenințările primite cu o seriozitate maximă, încercând să protejeze fluxurile de transport și stabilitatea socială.
Aceste tipuri de amenințări hibride fac parte dintr-un cadru mai larg de securitate în care statele europene trebuie să răspundă nu doar la atacuri fizice, ci și la campanii de dezinformare și presiune psihologică. Protecția infrastructurilor critice, de la transportul aerian la rețelele de energie, a devenit o prioritate strategică pentru organizațiile internaționale, în încercarea de a contracara tacticile de război psihologic care urmăresc să erodeze încrederea publicului în autorități.
