O analiză publicată de jurnaliștii de la Le Monde pune sub semnul întrebării modul în care Europa gestionează operațiunile atribuite Moscovei, acuzând utilizarea termenului de „război hibrid” ca pe o metodă de a evita răspunsurile clare. Această perspectivă este alimentată de incidente recente, precum incendiul de pe o platformă industrială din apropierea fabricii Carfil Brașov, din România, unde suspectați de sabotaj au fost arestați.
Analiza semnată de Olivier Faye evidențiază faptul că atacurile cu efecte concrete, inclusiv distrugerea infrastructurii critice, riscă să fie tratate ca simple incidente ambigue. Această ambiguitate permite amânarea reacțiilor defensive din partea liderilor europeni. Un exemplu relevant este cazul celor doi cetățeni belaruși aflați în arest preventiv în Germania, suspectați de Parchetul din München că pregăteau sabotaje împotriva unor infrastructuri critice din zona Nürnberg.
În România, SRI a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în incendiul de pe platforma industrială de lângă Carfil Brașov din 14 septembrie. În acest context, DIICOT investighează trei cetățeni străini, dintre care unul este ucrainean, și a inițiat demersuri pentru extrădarea acestora. Totodată, publicația franceză menționează și episoadele cu drone rusești care au căzut pe teritoriul României, acțiuni pe care Nicușor Dan le-a asociat cu o strategie de destabilizare.
Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a oferit una dintre cele mai dure critici, afirmând că „Hibrid înseamnă că nu vom face nimic”. Acesta susține că termenul a fost construit lingvistic astfel încât liderii să se ascundă în spatele lui, evitând discuții despre răspunsuri serioase chiar și în cazul atacurilor asupra unor școli sau aeroporturi. Jean-Baptiste Jeangène Vilmer, fost director la Institutul de Cercetare Strategică, confirmă că expresia este considerată prea vagă și prea largă.
Deși Europa a aplicat deja măsuri precum expulzarea diplomaților sau sancțiuni economice, problema rămâne eficacitatea acestora în descurajarea regimului de la Moscova. Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride, subliniază importanța identificării și indicării responsabililor pentru a putea răspunde proporțional. Rusia urmărește, conform raportului centrului, să satureze ecosistemul de securitate european prin diverse mijloace letale și operațiuni de sabotaj.
În cadrul securității europene, gestionarea amenințărilor non-tradiționale necesită o coordonare strânsă între serviciile de informații și autoritățile judiciare. Identificarea dovezilor incontestabile rămâne bariera principală în procesul de atribuire a atacurilor cibernetice sau a sabotajelor fizice către actorii statali, element esențial pentru justificarea unor riposte diplomatice sau militare oficiale în cadrul Uniunii Europene.
