Armata Cehiei se confruntă cu deficite majore de echipamente și personal, neputând să îndeplinească 70% dintre obiectivele de dezvoltare stabilite de NATO. Noua strategie militară a țării, aprobată de guvernul de la Praga și publicată marți, evidențiază un decalaj tehnologic semnificativ. În anumite domenii critice, întârzierile necesare pentru a ajunge la standardele cerute de alianță sunt estimate între cinci și zece ani, ceea ce limitează capacitatea de apărare.
O problemă centrală identificată în documentul oficial este deficitul de soldați, având în vedere că forțele armate dispun în prezent de aproximativ 26.000 de militari. Pentru a remedia această situație, autoritățile intenționează să crească numărul personalului militar la 32.000 de persoane până în anul 2030. Strategia vizează, de asemenea, întărirea apărării antiaeriene și dezvoltarea unor sisteme de protecție împotriva dronelor, alături de introducerea unor tehnologii noi pentru apărarea teritoriului național.
Finanțarea acestor modernizări rămâne un punct de conflict, guvernul condus de Andrej Babiš neintenționând să depășească pragul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare în perioada 2027–2029. Această abordare contrastează cu recomandările NATO, care a convenit ca până în 2035 statele să aloce cel puțin 3,5% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru infrastructură. Cehia estimează că va putea atinge pragul de 3,5% abia în intervalul 2030–2035, ceea ce încetinește procesul de dotare.
Resursele financiare disponibile până în 2030 vor fi direcționate aproape exclusiv către achiziții deja aprobate, precum 24 de avioane de luptă F-35, tancuri Leopard și sisteme de apărare antiaeriană. Din cauza acestui plan de alocare, modernizarea unei brigăzi dotate cu blindate de categorie medie și achiziționarea de drone vor fi amânate. Președintele Petr Pavel a criticat ritmul lent al acestor procese, susținând că noua strategie nu răspunde nevoilor reale de securitate ale țării.
Nivelul cheltuielilor militare din Cehia a atras și critici din partea Statelor Unite, ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, exprimându-și dezamăgirea față de lipsa progreselor. Premierul Andrej Babiš a menționat însă că prioritățile sale rămân accelerarea recrutării de militari și dezvoltarea sistemelor de protecție împotriva dronelor. Această politică de buget diferă de cea a unor vecini precum Polonia, Germania sau statele baltice, care au crescut masiv investițiile militare după începerea războiului din Ucraina.
Contextul securitar european a fost marcat de o schimbare radicală a priorităților de apărare de la începutul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Multe state din Europa de Est și Centrală au fost forțate să își revizuiască bugetele de apărare pentru a face față riscului crescut de atacuri asupra membrilor NATO sau ai Uniunii Europene. Această evoluție a pus presiune pe toate statele membre să își asigure capacitățile necesare pentru apărarea colectivă.
