Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a anunțat oficial că țara sa intenționează să depună candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană până în anul 2028. Această decizie strategică, comunicată în cadrul unei conferințe de presă, marchează o schimbare majoră de direcție pentru statul din Caucaz. Procesul de pregătire pentru integrarea europeană este descris ca fiind unul care va permite poporului armean să aibă posibilitatea de a alege între diferite opțiuni de dezvoltare.
Nikol Pașinian a explicat că demersurile actuale vizează crearea unei alternative pentru cetățenii țării, procesul urmând să culmineze cu depunerea oficială a candidaturii în perioada 2027-2028. Scopul final declarat de liderul armean este începerea procedurilor necesare pentru a deveni membru cu normă întreagă în cadrul Uniunii Europene. Totodată, acesta a subliniat că Armenia nu are intenția de a se retrage imediat din Uniunea economică eurasiatică, blocul comercial în care sunt implicați aliații Rusiei.
Tensiunile dintre Erevan și Moscova au crescut semnificativ după înfrângerea militară a Armeniei în fața Azerbaidjanului din 2020 și recucerirea enclavei Karabah de către Baku în 2023. Guvernul armean a acuzat Rusia, aliatul său tradițional, că nu a oferit protecția necesară în aceste conflicte majore. Ca urmare a acestor evenimente, Armenia a decis să se orienteze către structurile occidentale, înghețând deja participarea sa în cadrul Organizației Tratatului pentru Securitate Colectivă, alianța militară condusă de Rusia.
Din partea Kremlinului, reacțiile au fost critice, Moscova susținând că Armenia nu poate fi în același timp membră a Uniunii Europene și a Uniunii economice eurasiatice. Rusia a pledat pentru organizarea unui referendum în Armenia pentru a verifica voința guvernului de a se orienta spre Occident. În acest context, Moscova a aplicat deja restricții comerciale asupra exporturilor agricole armene și a amenințat cu eliminarea reducerilor la prețul energiei rusești acordate Erevanului.
Relația economică rămâne însă una de dependență, deoarece Rusia este principalul partener comercial al Armeniei și o piață esențială pentru exporturile sale. De asemenea, Erevanul depinde de Moscova pentru furnizarea de energie și armament, în timp ce numeroși cetățeni armeni trăiesc și lucrează pe teritoriul rus. Această dualitate între dorința de integrare europeană și dependența structurală de Rusia creează un mediu politică extrem de complex și instabil pentru guvernul condus de Nikol Pașinian.
Geopolitica regiunii Caucaz este marcată de o competiție intensă între influența Rusiei și tentativele de extindere ale instituțiilor europene. Armenia, o fostă republică sovietică, se află într-un punct de inflexiune, încercând să echilibreze securitatea națională cu nevoia de parteneriate economice. Evoluția acestui proces de aderare va depinde de capacitatea Erevanului de a naviga presiunile economice și politice exercitate de Moscova în perioada următoare.
