Un atac armat violent s-a produs în Cracovia, lăsând în urmă șase persoane decedate. În urma evenimentului, poliția a reușit să îl împușce și să îl rețină pe atacator, însă tragedia a declanșat imediat un val de dezinformare pe rețelele de socializare. În timp ce anchetatorii lucrau la stabilirea circumstanțelor crimei, pe internet au început să circule explicații false care încercau să atribuie vinovăția unor cetățeni ucraineni sau unor militari polonezi.
Analiza realizată de QRIntel asupra primelor 16 ore de la incident arată că autoritățile poloneze au acționat rapid pentru a combate aceste narațiuni. Confirmarea oficială a cetățeniei poloneze a suspectului a fost transmisă în aproximativ trei ore, fiind relată de TVP World la ora 18:13. Această comunicare promptă a fost esențială pentru a preveni consolidarea ideii că atacatorul ar fi fost un cetățean ucrainean în presa principală poloneză și în cea occidentală.
Dezinformarea a fost alimentată de rețele rusești, precum Pravda, și de mii de postări pe Telegram, care au fost ulterior preluate de boți și conturi poloneze de extremă dreapta. Acestea au promovat etichete precum „banderist” sau au susținut că suspectul ar fi fost un fost militar polonez. Polskie Radio a semnalat activitatea unor conturi de influență controlate de Rusia care urmăreau să transforme tragedia într-un instrument de manipulare politică.
O problemă identificată în acest proces este faptul că anumite formulări folosite de dezinformatori au fost preluate și de oficiali. Premierul Donald Tusk a menționat termenul de terorism, iar ministrul de interne a vorbit despre opiniile radicale ale suspectului. Aceste declarații au fost preluate de agenții de știri precum AFP și Associated Press, oferind o orientare ideologică titlurilor de presă, ceea ce poate facilita procesul de manipulare a opiniei publice.
Obiectivul principal al acestor campanii de dezinformare pare a fi slăbirea încrederii în instituțiile poloneze și amplificarea sentimentelor antiucrainene. În locuința suspectului au fost descoperite alte trei persoane decedate, detalii care au fost utilizate pentru a construi narațiuni de tip ineficace. Strategia de a folosi emoția unei tragedii pentru a alimenta ostilitatea față de refugiați sau furia împotriva guvernului reprezintă un model de propagandă observat în mai multe contexte europene.
Aceste tipare de manipulare nu sunt noi, fiind observate în mod repetat în perioada recentă. În 2024, după un atac cu cuțitul la Cracovia, au circulat afirmații false similare, iar în 2025, după crima de la Universitatea din Varșovia, s-a repetat același mecanism de identificare falsă. Aceleași canale pro-ruse au fost utilizate și după incursiunea dronelor din septembrie 2025 pentru a promova teorii despre provocări din partea Ucrainei.
