Banca Angliei a decis joi majorarea ratei dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază, aducând nivelul acesteia la 4%. Această mișcare reprezintă prima creștere a dobânzii de la august 2023 și marchează intrarea băncii centrale britanice într-un nou ciclu de înăsprire monetară. Decizia vine într-un context de instabilitate globală, fiind ultima mare bancă centrală care adoptă o astfel de măsură de la începutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, care durează acum opt luni.
Comitetul de politică monetară a aprobat majorarea cu un raport de vot de 8 la 1. În cadrul discuțiilor, un membru a exprimat un disidenț, susținând că rata ar fi trebuit ridicată cu 50 de puncte de bază, la un nivel de 4,25%. Membrii au subliniat că prețurile globale la energie continuă să crească de la un nivel deja ridicat, iar conflictul din Orientul Mijlociu, aflat în a noua lună, rămâne un factor de risc major pentru stabilitatea economică.
Analizele oficiale indică faptul că inflația din Regatul Unit ar putea crește până la aproximativ 5% spre jumătatea anului 2027. Factorii de decizie estimează că, ulterior, presiunea va scădea pe măsură ce impactul prețurilor la energie asupra inflației pe 12 luni se va diminua și politica monetară restrictivă va începe să își producă efectele. Datele recente arată că rata anuală a inflației a ajuns la 3,5% în septembrie, din cauza costurilor crescute ale carburanților.
Catherine L. Mann, membru al Comitetului de politică monetară, a votat pentru o înăsprire mai agresivă, argumentând că economia a depășit pragul unui regim de inflație ridicată. Ea a menționat că răspunsurile asimetrice ale companiilor și gospodăriilor susțin efecte de rundă secundă, necesitând o abordare fermă pentru a consolida credibilitatea politicii monetare. Guvernatorul Andrew Bailey a avertizat că, fără o soluționare a conflictului din Orientul Mijlociu, riscurile la adresa prețurilor la energie și inflației rămân în creștere.
Reacția piețelor financiare a fost vizibilă prin creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale britanice, cunoscute sub numele de gilts. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a ajuns la 5,1546%, în timp ce cel pentru obligațiunile pe 2 ani a urcat la 4,782%. În ceea ce privește moneda națională, lira sterlină a rămas stabilă în raport cu dolarul american și euro, chiar după ce a atins recent un nivel maxim post-Brexit.
Decizia băncii centrale britanice se încadrează într-un context global de gestionare a volatilității economice cauzată de șocurile externe. Regatul Unit, fiind un importator net de energie, rămâne vulnerabil la fluctuațiile prețurilor la gaz și petrol, elemente care influențează direct politicile de dobândă ale autorităților monetare pentru a menține stabilitatea prețurilor interne.