Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, la 2 noiembrie 2026, cererea guvernului Italiei de a trimite la Marea Cameră cauza Banca Sistema S.p.A. împotriva Italiei. Litigiul vizează hotărâri de plată emise de instanțele din Cosenza și Catanzaro împotriva municipiului Cosenza, care au rămas neexecutate integral după declararea insolvenței autorității locale. Această decizie deschide posibilitatea unei reexaminări a dosarului, fără a stabili încă rezultatul final al disputei.
Un colegiu format din cinci judecători a luat această decizie, filtrând cererile de retrimitere, și a respins în același timp alte 11 cauze. Dosarul poartă numărul 37249/24 și implică Banca Sistema, cu sediul la Milano, o societate specializată în factoring care a preluat creanțe de la furnizori privați. Banca deține șapte titluri executorii, emise între 5 octombrie 2018 și 9 mai 2023, care au rămas neplătite pentru perioade cuprinse între doi și șapte ani.
Conflictul juridic a apărut deoarece municipiul Cosenza și-a declarat insolvența la 11 noiembrie 2019, activând un mecanism care împiedică executarea silită individuală a datoriilor. Guvernul Italiei a susținut că întârzierile au fost justificate de necesitatea verificării creanțelor și a activelor disponibile pentru toți creditorii. Totuși, o Cameră a Curții a constatat unanim, la 16 iulie 2026, încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1, considerând că accesul la instanță trebuie să aibă un efect practic.
În ceea ce privește aspectele financiare, Banca Sistema a solicitat un prejudiciu material de 7.906.247,50 euro, precum și 12.500 de euro pentru prejudiciul moral. Curtea nu a acordat suma pentru prejudiciul material ca despăgubire distinctă, menționând că statul rămâne obligat să asigure executarea hotărârilor interne. Pentru cheltuielile de judecată aferente procedurii de la Strasbourg, judecătorii au stabilit suma de 500 de euro, respingând cererea băncii de 18.558,74 euro pentru această etapă.
Procedura de retrimitere este una excepțională, fiind prevăzută de articolul 43 din Convenție pentru cazurile care ridică probleme grave de interpretare. Decizia colegiului de cinci judecători nu soluționează fondul litigiului și nu reprezintă o validare a argumentelor guvernului italian. Marea Cameră, formată din 17 judecători, va analiza acum dosarul și va pronunța o hotărâre definitivă conform articolului 44 din Convenție, stabilind eventualele măsuri de reparație necesare.
Cauza pune în discuție dreptul unui creditor de a recupera efectiv sumele recunoscute de instanțe în contextul unei proceduri de insolvență a unei autorități publice. Deși datoriile au fost contractate de municipiu, Italia răspunde în fața CEDO pentru respectarea Convenției europene. Rezultatul final va clarifica echilibrul dintre protecția proprietății și mecanismele de lichidare a autorităților locale care urmăresc protejarea întregului ansamblu de creditori.
