Parlamentul Bulgariei a adoptat, pe 4 noiembrie, în prima lectură, un proiect de lege privind protejarea limbii bulgare. Inițiativa, propusă de partidul naționalist Vazrazhdane, a fost susținută de 153 de parlamentari, fără voturi împotrivă sau abțineri. Reprezentanții Mișcării pentru Drepturi și Libertăți (DPS) au ales să nu participe la votul respectiv. Proiectul vizează stabilirea unui cadru legislativ unitar pentru utilizarea limbii bulgare în administrație, educație, mass-media și comunicare electronică.
Proiectul impune obligativitatea utilizării limbii bulgare în diverse inscripții și mesaje publice, acoperind clădiri, vehicule și uniformele funcționarilor. Totuși, textul permite și transliterarea cu alfabet latin sub inscripția în chirilică, respectând regulile de transliterare din legislația bulgară. Deși inițiatorii susțin că această măsură este necesară pentru protejarea alfabetului chirilic în fața utilizării tot mai frecvente a limbii engleze, prevederea a creat o controversă semnificativă.
Pe rețelele sociale, cetățenii au reacționat cu ironie la ideea ca textele oficiale să fie redactate prin transliterare. Această practică este asociată cu „shlyokavitsa” sau „maymunitsa”, un stil informal de scriere care folosește litere latine sau cifre pentru a reda cuvintele bulgărești. Acest mod de scriere, care a apărut din necesități tehnologice în perioada primilor mesaje SMS și internet, este astăzi privit ca fiind neîngrijit și lipsit de respect față de normele ortografice oficiale.
Politologul bulgar Dimitar Keranov susține că nu există o amenințare reală la adresa limbii bulgare, deoarece chirilica este deja utilizată peste tot în țară. El avertizează că proiectul ar putea crea o scriere paralelă absurdă, care nu îi ajută nici pe turiști, nici pe cetățeni. Keranov menționează că Bulgaria este o țară turistică și că utilizarea limbii engleze sub cea bulgară ar fi o soluție mult mai practică pentru vizitatori.
Inițiativa este privită ca o mișcare simbolică a partidelor naționaliste pentru a mobiliza alegătorii prin teme identitare. Dimitar Keranov explică faptul că votul în prima lectură a fost unul de tip simbolic, deoarece puțini politicieni vor să pară că se opun protejării limbii naționale. Parlamentarii au stabilit un termen de trei săptămâni pentru depunerea amendamentelor, moment în care prevederile pot fi modificate înainte de a doua lectură a proiectului.
Bulgaria deține un rol istoric major în dezvoltarea și răspândirea alfabetului chirilic. Această importanță a fost recunoscută și la nivel european, momentul în care Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană, contribuind la acceptarea chirilicei ca al treilea alfabet oficial al instituțiilor europene, alături de cel latin și cel grec.
