Președintele Camerunului, Paul Biya, este subiectul unor critici și ironii pe rețelele sociale după revenirea sa recentă în țară. La vârsta de 93 de ani, liderul african își petrece perioade extinse de timp în Elveția, ceea ce a dus la percepția unor cetățeni că acesta se comportă ca un turist atunci când revine pe teritoriul Camerunului. Fenomenul a devenit vizibil în octombrie 2026, când mesajele virale de pe internet au început să ironizeze faptul că șeful statului pare să „viziteze” propria țară.
Absențele președintelui nu reprezintă un eveniment izolat, ci o practică de care populația este obișnuită de ani de zile. În anul 2024, Biya a lipsit din țară aproximativ două luni, iar în anul 2026, acesta a petrecut aproape 74 de zile în afara Camerunului, între 7 iunie și 20 august. Conform unor date estimate în 2018 de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), președintele acumulase până atunci aproximativ patru ani și jumătate de deplasări private în străinătate de la momentul preluării puterii.
Paul Biya conduce Camerunul încă din anul 1982 și se află în prezent la al optulea mandat, după victoria obținută la alegerile din 2025. Dacă va reuși să își ducă mandatul până la termenul stabilit, acesta va avea 99 de ani. Pentru o mare parte din populația Camerunului, Biya este singurul lider pe care l-au cunoscut, având o longevitate politică neobișnuită chiar și pentru regiunea în care activează.
În timpul campaniei electorale din 2025, președintele a fost marcat de o absență semnificativă la mitingurile de campanie, deși a reușit să obțină un nou mandat. Guvernul a refuzat să confirme orice probleme de sănătate, susținând oficial că președintele poate exercita atribuțiile de șef al statului și poate conduce țara de la distanță, chiar și atunci când se află în Elveția, în afara granițelor Camerunului.
Situația administrativă este complicată de faptul că funcția de vicepreședinte este vacantă, ceea ce ridică semne de întrebare privind continuitatea conducerii. În timp ce liderul este absent, Camerunul se confruntă cu probleme economice, șomaj și un conflict separatist care durează de aproape un deceniu în regiunile anglofone. De asemenea, în nordul țării, autoritățile trebuie să gestioneze amenințarea grupării Boko Haram.
Demografia Camerunului adaugă o presiune suplimentară asupra stabilității politice, având în vedere că peste 70% dintre locuitori au sub 35 de ani. Această populație tânără trăiește într-un context de instabilitate și dificultăți economice, în timp ce conducerea statului este marcată de o prezență rară a președintelui pe teritoriul național. Tensiunile dintre grupările separatiste și autoritățile centrale rămân un factor major de risc pentru stabilitatea regională.
