Summitul COP31, care are loc în perioada 9-20 noiembrie în Antalya, Turcia, pune pe agenda internațională problema suveranității energetice și a dependenței de combustibilii fosili. În contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au generat o criză energetică fără precedent, liderii lumii caută soluții pentru a reduce expunerea la prețurile volatile ale hidrocarburilor. Obiectivul central al acestei ediții vizează accelerarea tranziției prin adoptarea unor noi ținte de electrificare la nivel global.
Australia și Turcia, care coprezid de summit, au lansat inițiativa numită „35-35”, care vizează un obiectiv de creștere a ponderii energiei electrice la 35% din consumul final de energie până în 2035. Această propunere a fost discutată inițial în iunie, la Bonn, în Germania, și urmărește extinderea utilizării electricității în orașe, în sectorul industrial și în toate aspectele vieții cotidiene. Ministrul turc al Mediului, Murat Kurum, a subliniat că acest pilon este esențial pentru reducerea emisiilor și pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.
Negocierile se anunță extrem de dificile, în special din cauza disputelor privind sursele de energie care vor alimenta această procesă de electrificare masivă. Există o bătălie terminologică între susținătorii energiei „curate”, care includ sursele regenerabile și energia nucleară, și cei care promovează energia „verde”, bazată exclusiv pe surse regenerabile. În timp ce Uniunea Europeană ar putea insista pe includerea energiei nucleare în mix, țări precum India sau statele africane ar putea respinge orice formulare care impune surse strict „verzi”.
Situația actuală a consumului global arată că energia electrică reprezintă doar 23% din consumul final de energie la nivel mondial, conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie de la sfârșitul anului 2024. Unele economii sunt deja mai avansate, Japonia atingând pragul de 35%, în timp ce China se apropie de 30%. Franța se situează la aproximativ 27%, iar Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au valori de 23%, respectiv 22%, ceea ce subliniază necesitatea unei creșteri semnificative pentru a atinge ținta propusă.
O altă provocare majoră identificată de experți este creșterea constantă a cererii de energie, alimentată de utilizarea sistemelor de aer condiționat și de necesarul centrelor de date pentru inteligența artificială. Gaïa Febvre, de la Réseau Action Climat, avertizează că nu este suficient doar să adăugăm resurse noi, ci este necesară înlocuirea definitivă a combustibililor fosili și adoptarea unui plan de economisire a energiei. Fără o schimbare radicală a politicilor actuale, lumea se îndreaptă spre o creștere a temperaturii de 2,8 grade Celsius până în anul 2100.
Obiectivul global de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius rămâne sub presiune, conform ultimului raport anual al ONU publicat pe 21 octombrie. În prezent, prognozele indică faptul că, dacă nu se schimbă politicile actuale, creșterea temperaturii medii globale va atinge 2,8 grade Celsius până în 2100. Chiar și în cazul în care statele își mențin eforturile asumate, se estimează o creștere de 2,6 grade Celsius, ceea ce face ca summitul de la Antalya să fie unul critic pentru viitorul climatului.
