Ciclul electoral intermediar din Statele Unite a fost marcat de ascensiunea fenomenului numit „slopaganda”, reprezentând reclame de campanie care utilizează clipuri și imagini generate prin inteligență artificială. Această practică pune sub semnul întrebării capacitatea platformelor precum Instagram, YouTube și X de a monitoriza eficient conținutul distribuit. Termenul „slopaganda” a fost introdus de experți la începutul anului trecut pentru a descrie o combinație între conținutul de tip „slop” generat de AI și propaganda sau dezinformarea politică.
Analiza realizată de Wesleyan Media Project indică faptul că peste 187 de milioane de dolari au fost investite în aproximativ 300 de reclame create sau îmbunătățite prin tehnologii de inteligență artificială. Organizația subliniază că această cifră este probabil subevaluată, deoarece numeroase reclame nu conțin mențiuni obligatorii de dezvăluire. Raportul evidențiază o distribuție neuniformă a acestor cheltuieli, constatând că peste 90% din sumele investite au provenit de la candidați republicani, comitete ale partidului republican sau grupuri cu o orientare republicană.
Situația este agravată de lipsa unei legi federale cuprinzătoare care să reglementeze utilizarea sau obligativitatea de a dezvălui utilizarea AI în reclamele politice. Deși există aproximativ 30 de legi la nivel statal cu cerințe diferite, candidații nu le respectă întotdeauna. Un exemplu menționat este videoclipul fals al guvernatoarei democrate a New York-ului, Kathy Hochul, postat de republicanul Bruce Blakeman. În Texas, candidatul republican la Senat, Ken Paxton, a utilizat un videoclip generat de AI împotriva lui James Talarico, cu o dezvăluire care apare doar intermitent.
Platformele tehnologice încearcă să implementeze măsuri de control, însă procesul rămâne dificil. YouTube aplică etichete pentru conținutul AI realist, iar Google cere reclamelor politice să finalizeze procesul de verificare și să includă mențiuni „plătit de”. Meta utilizează un instrument numit „despre această reclamă” pentru a identifica conținutul creat cu instrumente AI terțe. În schimb, X susține că responsabilitatea revine advertiserilor, nu platformei, punând accent pe respectarea legilor aplicabile în gestionarea reclamelor de campanie.
Eforturile legislative pentru a limita aceste practici sunt în prezent în etapa de proiectare. Actul pentru Protejarea Alegerilor împotriva AI Înșelătoare, susținut de senatori din ambele partide, ar putea interzi distribuirea conținutului AI care induce în eroare despre candidații federali. Un alt proiect de lege, Actul privind Reclamele AI, este condus de democrați și vizează extinderea interdicțiilor actuale asupra denaturării campaniilor. Totuși, până în prezent, niciunul dintre aceste proiecte de lege nu a reușit să avanseze din comisie.
Utilizarea inteligenței artificiale în procesele electorale reprezintă o provocare globală pentru integritatea informației. Modelele de limbaj precum ChatGPT, Gemini sau Claude au fost testate de organizații precum Brennan Center for Justice, demonstrând că, deși pot evita anumite subiecte conspiraționiste, ele pot fi manipulate pentru a genera material înșelător. Această vulnerabilitate tehnologică alimentează riscul de dezinformare masivă în perioadele de vot, afectând percepția alegătorilor asupra realității politice.
