Autoritățile din Franța analizează în prezent diverse scenarii de criză în perspectiva alegerilor prezidențiale care vor avea loc în anul 2027. Conform unor informații difuzate de The Telegraph, planurile de securitate includ măsuri pentru gestionarea unor evenimente extreme, precum izbucnirea unor revolte violente sau chiar a unei insurecții armate. Serviciile de informații și autoritățile de stat evaluează riscurile pentru a proteja stabilitatea instituțiilor în timpul procesului electoral.
O investigație publicată în volumul „La Nouvelle Armée des ombres” („Noua armată a umbrelor”) dezvăluie că un buncăr a fost amenajat în apropiere de Paris. Această locație ar fi destinată evacuării președintelui Emmanuel Macron în cazul în care manifestanții ar reuși să ia cu asalt Palatul Élysée. Planurile de evacuare au fost influențate direct de experiențele din timpul protestelor „vestelor galbene” din 2018, când președintele s-a confruntat cu manifestanți furioși în Le Puy-en-Velay.
Scenariile de criză vizează și impactul rezultatelor electorale asupra ordinii publice. O victorie a partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, ar putea declanșa un „al treilea tur” electoral în stradă, prin proteste organizate de activiști ai stângii radicale și tineri din suburbii. În schimb, o victorie a lui Jean-Luc Mélenchon, liderul Franța Nesupusă, ar putea genera o formă de „rezistență pasivă” în rândul polițiștilor, care ar putea refuza să execute ordinele noii administrații.
Securitatea națională este pregătită pentru atacuri cibernetice și ingerință externă. Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE) a simulat deja diverse scenarii de ingerință în procesul electoral, în timp ce polițiștii din Paris au participat la exerciții de funcționare fără telefoane criptate. Aceste simulări vizează protecția împotriva unui atac cibernetic care ar putea paraliza sistemele de comunicații. De asemenea, Patrice Faure, șeful poliției din Paris, ar fi organizat reuniuni pentru pregătirea unui posibil scenariu de insurecție.
Forțele speciale franceze analizează și posibilitatea mobilizării armatei pentru apărarea Parlamentului în caz de insurecție armată. Un fost ofițer de la o unitate de elită a confirmat existența unor astfel de planuri de intervenție. Serviciile secrete au început să manifeste interes pentru rețelele clandestine de rezistență din perioada Războiului Rece, care ar putea fi reactivate dacă instituțiile statului nu ar mai putea funcționa. Un fost comandant al forțelor speciale a avertizat însă că utilizarea armatei împotriva protestatarilor ar putea pune în pericol democrația.
Instabilitatea socială din Franța este alimentată de factori precum creșterea prețurilor la carburanți și tensiunile acumulate în perioada protestelor „vestelor galbene”. În trecut, magnitudinea unor manifestări a depășit estimările oficiale, un exemplu fiind protestele din 17 octombrie, unde peste 500.000 de persoane au participat, deși serviciile de informații anticipau cel mult 150.000 de manifestanți.
