Germania se pregătește pentru o schimbare istorică în structura instituțională, urmând să aibă prima femeie în funcția de președinte. Ilse Aigner s-a prezentat ca o figură unificatoare într-o țară marcată de polarizare, exprimând dorința de a reprezenta un „centru puternic”. Candidatura sa a primit sprijinul oficial din partea liderilor Uniunii Creștin-Democrate a lui Merz și al social-democraților de centru-stânga, ceea ce indică o alegere aproape sigură.
Procesul de alegere va avea loc pe 30 ianuarie, printr-o adunare parlamentară specială care va desemna succesorul lui Frank-Walter Steinmeier. Constituția îi interzice președintelui actual să candideze pentru un al treilea mandat de cinci ani. Adunarea este formată din cei 630 de membri ai Camerei inferioare a parlamentului național, la care se adaugă un număr egal de delegați proveniți din cele 16 parlamente regionale ale Germaniei.
Ilse Aigner, în vârstă de 61 de ani, deține în prezent funcția de președinte al parlamentului landului Bavaria și aparține Uniunii Social-Creștină. Aceasta a ocupat anterior funcția de ministru al agriculturii al Germaniei între anii 2008 și 2013, sub mandatul cancelarului Angela Merkel. Ulterior, a deținut ministerele economiei și transporturilor în Bavaria, având o reputație relativ liberală, susținând, de exemplu, identitatea unei parlamentare transgender în anul 2019.
Merz a susținut candidatura lui Aigner, subliniind că este momentul ca o femeie să ocupe această funcție supremă. Acesta a menționat că experiența sa ca inginer electrician ar reprezenta o premieră, reflectând realitatea a milioane de oameni care desfășoară muncă manuală. În același timp, Aigner a declarat că sprijinul său reprezintă un semnal împotriva forțelor populiste și extremiste, promițând implicarea în politică pentru a depăși diviziunile și a aduce oamenii împreună.
Partidul Alternativa pentru Germania a reacționat critic, prin co-liderul Alice Weidel, care a atacat nominalizarea lui Aigner. Weidel a susținut că, în calitate de președintă a Camerei Deputaților, aceasta nu a putut lăsa deoparte rolul de politician de partid. Această opoziție apare într-un context de turbulență politică, în care creșterea popularității acestui partid de extremă dreapta complică eforturile de a forma guverne cu coeziune în Germania.
De la înființarea Republicii Federale Germane în 1949, țara a avut 12 președinți, toți bărbați. Deși funcția de președinte este în mare parte ceremonială și reprezentativă, șeful statului poate interveni în perioade de criză politică, așa cum a făcut Steinmeier în 2017. Femeile au ocupat însă alte funcții de vârf, precum Angela Merkel ca primă femeie cancelar sau Julia Klöckner ca președinte al Camerei inferioare.
