Ministerul Apărării din Germania a emis un avertisment privind riscurile pe care le implică o încercare prea rapidă de a reduce dependența țării de armamentul provenit din Statele Unite. Conform unor documente interne de informare obținute de Politico, o acțiune bruscă în această direcție ar putea pune în pericol relațiile diplomatice și de securitate cu Washingtonul. Berlinul se confruntă cu o dilemă între nevoia de autonomie și menținerea unui parteneriat strategic esențial.
Evaluarea internă a ministerului subliniază că Germania își procură peste o treime din importurile majore de armament din SUA. Totuși, anumite cercuri din mediul de apărare de la Berlin manifestă îndoieli privind fiabilitatea Washingtonului. Raportul avertizează că o distanțare vizibilă ar putea afecta parteneriatul și ar putea costa industria germană un rol important în procesul de producție a armelor americane, afectând astfel interesele economice ale țării.
Notele informative au fost pregătite înainte de ședința comisiei de apărare a parlamentului german, unde legislatorii au discutat despre cooperarea germano-americană. Ministerul a avertizat că dorința de autonomie exprimată public de Germania este privită cu ochi critici de către Statele Unite. Oficialii subliniază că Germania nu își poate permite schimbări bruște de direcție fără a pune în pericol parteneriatul existent, chiar dacă există presiuni pentru independență.
Situația este complicată de incertitudinea legată de capacitatea Washingtonului de a furniza arme aliaților europeni. În perioada 2021-2025, Statele Unite au furnizat 37% din importurile majore de armament ale Germaniei, inclusiv avioane F-35, elicoptere CH-47 Chinook și sisteme Patriot. Războiul din Iran a perturbat livrările, iar penuria de rachete Patriot din SUA a complicat eforturile de a ajuta Ucraina în contextul atacurilor rusești.
Cooperarea industrială rămâne un punct de interes, cu posibilitatea de a extinde instalațiile de întreținere pentru echipamente americane. Ministerul identifică oportunități în programe precum muniția pentru sistemul Patriot, rachetele SM-2, SM-6, Tomahawk sau AMRAAM. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, și omologul său american, Pete Hegseth, au semnat deja o declarație de intenție pentru a aprofunda această cooperare prin intermediul producției comune.
Dependența armamentului european de furnizorii din afara continentului rămâne o problemă structurală majoră. Conform datelor SIPRI, producătorii americani au reprezentat 58% din importurile de armament de mare valoare realizate de statele membre europene ale NATO în perioada 2021-2025. Deși Comisia Europeană dorește ca până în 2030 cel puțin jumătate din bugetele de apărare să fie alocate echipamentelor fabricate în Europa, ponderea actuală a acestora este de doar aproximativ 15%.