Germania se află în centrul unei noi dezbateri politice privind plata alocațiilor pentru copiii care locuiesc în străinătate. România și Bulgaria sunt țări vizate de propunerile unor lideri germani care doresc modificarea sistemului actual de acordare a prestațiilor sociale. În prezent, statul german plătește anual aproximativ o jumătate de miliard de euro pentru copiii rezidenți în alte state ale Uniunii Europene.
Günter Krings, vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, susține că sumele plătite trebuie adaptate costului vieții din țara în care locuiește minorul. El a declarat pentru Bild că Germania este principalul exportator de alocații către alte state membre ale UE. Deputatul consideră nejustificat ca familiile din România sau Bulgaria să primească sume calculate pe baza nivelului de trai din Germania, refuzând să mai fie amânat de Bruxelles.
O poziție și mai radicală a fost exprimată de Stephan Mayer, expert în probleme de politică internă al CSU. Acesta solicită oprirea completă a plății alocațiilor germane pentru copiii care nu locuiesc în Germania. Dacă o astfel de măsură nu poate fi implementată rapid din punct de vedere juridic, Mayer propune cel puțin ajustarea plăților la costul vieții din țara de domiciliu, argumentând că viața acolo este considerabil mai ieftină.
Datele Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă arată o creștere masivă a numărului de beneficiari de Kindergeld în străinătate. În anul 2011, Germania plătea alocații pentru 103.559 de copii, cifra crescând la 158.169 în 2015. La sfârșitul anului 2025, numărul beneficiarilor a ajuns la 291.292 de copii. Această evoluție indică faptul că numărul copiilor pentru care Germania achită alocații s-a triplat în aproximativ 14 ani.
Controversa a fost alimentată de Alice Weidel, co-lider AfD, care a acuzat migranții din România că „jefuiesc” sistemul social german. În replică, Dominic Fritz, liderul USR și fost șef de cabinet al lui Horst Köhler, a acuzat-o pe Weidel de parazitism și de răspândirea propagandei rusești. Fritz a subliniat că mii de români plătesc contribuții legale în Germania și că aceștia contribuie esențial la sistemul de asigurări sociale și la îngrijirea persoanelor vârstnice.
În prezent, legislația europeană protejează acest sistem, permițând plata alocațiilor dacă părintele lucrează și contribuie la sistemul de securitate socială din Germania. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reconfirmat acest principiu în 2022, stabilind că ajustarea prestațiilor în funcție de costul vieții din țara de domiciliu constituie o discriminare. Prin urmare, orice modificare majoră ar necesita o schimbare a normelor la nivelul întregii Uniuni Europene.
