Vladislav Pozdniakov, fondatorul mișcării radicale ruse Statul Masculin, a respins orice legătură cu valul de amenințări false cu bombă care a afectat recent traficul aerian din Europa. În timp ce oficialii europeni și Kremlinul resping implicarea Rusiei, liderii de pe continent avertizează asupra unei operațiuni de agresiune hibridă. Această serie de incidente a vizat aeroporturi importante, precum cele din Roma, Birmingham și Sofia, provocând perturbări majore în transportul aerian.
Vladislav Pozdniakov a declarat pe rețeaua Telegram că organizația sa nu mai există, deoarece mișcarea a fost interzisă în Rusia pentru extremism încă din anul 2021. El susține că persoanele care organizează aceste provocări pe teritoriul Uniunii Europene acționează în propriul interes, utilizând pur și simplu un steag care nu le aparține. Fondatorul a precizat că răspunde jurnaliștilor europeni, fără a afirma că îi pasă în mod special de securitatea sau economia continentului.
În ceea ce privește reacția Moscovei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat acuzațiile la adresa Rusiei drept complet absurde. El a susținut că acuzațiile privind implicarea țării sale în astfel de incidente au devenit o tendință persistentă și nefondată în cancelariile occidentale. Această poziție vine într-un context în care infrastructura europeană este vizată nu doar de alerte false, ci și de atacuri cibernetice asupra sistemelor de refrigerare din supermarketuri și a bazelor de date ale băncilor de sânge din Franța.
Ministrul spaniol de Externe a avertizat că aceste acțiuni coordonate reprezintă un atac direct asupra democrației europene, orchestrat de forțe autocratice. El a descris evenimentele ca fiind o tentativă de agresiune hibridă și un război psihologic, menționând că Europa este deranjată de cei care doresc întoarcerea la legea celui mai puternic. Deși nu a nominalizat nicio țară, oficialul a subliniat că aceste atacuri vizează valorile de democrație, toleranță și justiție socială pe care le promovează proiectul european.
Premierul italian Giorgia Meloni a subliniat necesitatea majorării fondurilor alocate pentru apărare și securitate la nivel european pentru a proteja viața cetățenilor. Ea a precizat că, deși anchetatorii nu au dovedit încă o legătură tehnică directă între atacurile cibernetice din Franța, alertele din avioane și sabotajele din supermarketuri, scopul final este evident. Giorgia Meloni a concluzionat că toate aceste semnale indică faptul că infrastructurile civile sunt astăzi țintele principale ale acestor acțiuni.
Aceste incidente de agresiune hibridă se încadrează într-un peisaj de securitate europeană tot mai fragil, unde infrastructurile critice sunt supuse unor presiuni constante. Deși atacurile cibernetice și amenințările cu bombă sunt fenomene distincte, ele sunt interpretate de liderii politici ca parte a unui efort coordonat de destabilizare. Protejarea sistemelor de transport și a bazelor de date vitale a devenit o prioritate urgentă pentru guvernele din Uniunea Europeană.
