Iliana Iotova a câștigat alegerile prezidențiale din Bulgaria, obținând un rezultat categoric în turul al doilea al scrutinului desfășurat duminică. Aceasta a reușit să capteze 57,6% din voturile electoratului, în timp ce principalul său adversar, fostul premier interimar Andrei Ghiurov, a obținut doar 39,5%. Rezultatul confirmă o schimbare de paradigmă în politica de externe a țării, în contextul conflictului din Ucraina, transformând votul într-un fel de referendum privind poziția Bulgariei față de război.
Campania electorală a evidențiat o diviziune profundă în societatea bulgară, atât pe plan generațional, cât și geografic. Conform sociologului Dimitar Ganev, alegătorii tineri, cu vârste între 18 și 40 de ani, au optat pentru Andrei Ghiurov, care a avut succes în capitala Sofia. În schimb, persoanele de peste 40 de ani și locuitorii din orașele regionale mici sau din sate au preferat candidata Iliana Iotova, susținută de partidul de guvernământ Bulgaria Progresistă.
Iliana Iotova s-a prezentat în timpul campaniei drept „președinta păcii”, criticându-și adversarii prin eticheta de „instigatori la război”. Ea a declarat în cadrul unui miting electoral de la începutul lunii octombrie că, sub mandatul său, niciun soldat bulgar nu va fi trimis în Ucraina. Această poziție reflectă viziunea premierului Rumen Radev, care se opune ajutorului militar pentru Ucraina și preferă un dialog direct cu Rusia, evitând totodată etichetarea Moscovei drept agresor.
În contrast, Andrei Ghiurov a susținut o linie ferm pro-europeană și pro-ucraineană, bazându-și campania în principal pe rețelele sociale. Acesta a semnat în martie un acord de cooperare în domeniul securității cu Ucraina, o acțiune care a generat nemulțumiri din partea susținătorilor lui Iotova și Radev. Deși în primul tur rezultatul părea lipsit de suspans, cu Iotova conducând cu 44,5% față de 26,1% la Ghiurov, rezultatul final a fost mult mai strâns decât prognozele inițiale.
Electoratul pro-rus a jucat un rol crucial în victoria Iliana Iotova, fiind reprezentat semnificativ de susținătorii lui Kostadin Kostadinov. Aceasta a ales să se adreseze direct acestui grup, afirmând că Rusia nu este un dușman al Bulgariei și că reprezintă un factor cheie în arhitectura de securitate a Europei. Totodată, campania a fost marcată de tensiuni, unii susținători avertizând asupra posibilității unor proteste de tip „Maidan”, similare cu revoluția ucraineană din 2014.
Scrutinul prezidențial din Bulgaria a avut o participare scăzută, rata de prezență la vot fiind sub pragul de 30%. Această cifră reflectă și faptul că majoritatea partidelor de opoziție, inclusiv formațiunea conservatoare de dreapta GERB condusă de Boyko Borisov, au refuzat să propună un candidat oficial. Această lipsă de reprezentare a afectat implicarea generală a cetățenilor în procesul electoral decisiv.
