Ilija Srdanović, liderul Listei Studenților din Serbia, a devenit figura centrală a noii configurații politice după alegerile din 25 octombrie. Mișcarea de protest a obținut 140 de locuri din cele 250 de mandate disponibile în Parlament, un rezultat care îi permite formarea unui guvern propriu. Această victorie marchează sfârșitul dominației de 14 ani a Partidului Progresist Sârb (SNS), condus de Aleksandar Vučić, și a generat reacții de felicitare din partea liderilor internaționali.
Președintele francez Emmanuel Macron a fost ultimul lider european care l-a contactat pe Srdanović, după ce acesta a confirmat pe X faptul că au avut o convorbire. Alți lideri care au transmis felicitări includ președintele Consiliului European, António Costa, premierul croat Andrej Plenković, premierul ungar Péter Magyar și comisarul pentru extindere Marta Kos. Din România, președintele Nicușor Dan a felicitat Lista Studenților pe 26 octombrie, subliniind potențialul unui parteneriat mai puternic între cele două țări.
Ilija Srdanović, în vârstă de 56 de ani, este medic și profesor universitar care lucrează de la 1997 la Institutul pentru Boli Cardiovasculare din Voivodina. Născut la Novi Sad și crescut la Vrbas, acesta predă la Facultatea de Medicină din Novi Sad. Srdanović a devenit o figură publică importantă în urma protestelor studențești declanșate de prăbușirea copertinei gării din Novi Sad la 1 noiembrie 2024, eveniment care a cauzat decesul a 16 persoane.
În cadrul mișcării, Srdanović a criticat dur politicile lui Aleksandar Vučić, vizând violența poliției împotriva protestatarilor și amestecul în autonomia universităților. Deși a fost desemnat să conducă lista de candidați în septembrie, el a precizat că mișcarea a funcționat prin conducere colegială și nu are un lider unic. Componența viitorului guvern va fi votată de deputații aleși, iar Srdanović a menționat că ar putea accepta o nominalizare, dar candidații vor fi aleși colectiv.
Pe plan extern, Srdanović a reafirmat angajamentul pentru integrarea europeană, lupta împotriva corupției și independența justiției. Totuși, poziția față de sancțiunile UE împotriva Rusiei ar putea rămâne un punct de tensiune, deoarece mulți cetățeni sârbi amintesc suferința cauzată de sancțiunile din epoca Milošević. În ceea ce privește Kosovo, el susține continuarea dialogului cu Priștina, fără a exclude însă revizuirea acordurilor semnate anterior.
În prezent, funcția de premier este vehiculată și de alte nume, precum Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, sau profesorul Radomir Saičić. Deși este un actor cheie, Srdanović nu a făcut parte din delegația de patru persoane care s-a întâlnit luni la Bruxelles cu Marta Kos. Evoluția politică a Serbiei va depinde de procesul de vot în Parlament și de capacitatea noii forțe de a gestiona relațiile cu partenerii europieni.
