Guvernul italian, sub conducerea premierului Giorgia Meloni, intenționează să implementeze, începând cu anul 2027, o nouă taxă de 26% aplicată persoanelor cu active de cel puțin 800.000 de euro care aleg să părăsească Italia. Această propunere de impozitare vizează în special câștigiurile nerealizate ale acestor indivizi, fiind inclusă în proiectul de buget transmis parlamentului în cursul weekendului trecut. Măsura este prezentată oficial ca o acțiune îndreptată împotriva persoanelor considerate super-bogați.
Noua taxă propusă de autorități se va aplica profiturilor acumulate prin creșterea valorii activelor, chiar dacă aceste active nu au fost vândute sau lichidate efectiv. Pentru ca această taxă să fie aplicată, persoana respectivă trebuie să fi avut rezidența fiscală în Italia pentru cel puțin șase dintre ultimii zece ani anteriori momentului plecării din țară. Guvernul a inclus în proiect și o prevedere care permite rambursarea impozitului, în cazul în care activele financiare nu sunt lichidate timp de mai mulți ani după mutarea din Italia.
Consultanții financiari și avocații specializați în administrarea averilor au reacționat cu îngrijorări în urma anunțului, avertizând că această schimbare ar putea afecta grav atractivitatea Italiei. Există temeri că implementarea acestui impozit ar putea determina milionarii, miliardarii și profesioniștii cu venituri ridicate să aleagă alte destinații pentru rezidența lor fiscală. Experții subliniază că o astfel de măsură ar putea genera o reacție negativă din partea clienților care locuiesc deja în Italia sau care s-au mutat recent acolo.
Charlie Sosna, responsabil pentru administrarea averilor private și fiscalitate în cadrul firmei de avocatură Mishcon de Reya, a comentat impactul potențial al acestei decizii. Acesta a declarat că este vorba despre o schimbare semnificativă, care îi va face foarte nervoși pe mulți dintre clienții care locuiesc deja în Italia sau care s-au mutat acolo. Această perspectivă de impozitare asupra profiturilor care nu au fost încă realizate prin vânzare este privită ca un obstacol major pentru mobilitatea financiară a persoanelor cu patrimonii mari.
Propunerea de buget din Italia se înscrie într-un context de reglementări fiscale tot mai stricte în diverse părți ale Europei pentru a crește veniturile statului. Totuși, deciziile privind taxarea rezidenților cu active mari pot influența fluxurile de capital internaționale și alegerea locațiilor de rezidență pentru investitorii de talie mare. În timp ce guvernul caută metode de a taxa persoanele cu venituri foarte mari, presiunea din partea consultanților subliniază riscul de a pierde contribuabili importanți care pot migra către jurisdicții cu reglementări mai favorabile.
În cadrul economiilor europene, gestionarea rezidenței fiscale a persoanelor cu venituri mari rămâne un subiect sensibil pentru guvernele care încearcă să echilibreze necesitatea de a colecta impozite cu nevoia de a menține un mediu de afaceri și de locuire atractiv. Deciziile de politică fiscală, precum cea propusă de Giorgia Meloni, pot marca schimbări majore în modul în care marile averi sunt distribuite geografic în Europa.
