Liderul formațiunii Franța Nesupusă, Jean-Luc Melenchon, a prezentat sâmbătă la Le Bourget noul său program politic pentru alegerile prezidențiale. Documentul, intitulat „L'Avenir en commun”, a fost lansat într-un moment de intensă agitație socială în Franța, fiind marcat de numeroase greve și manifestații ample. Aceste proteste au luat amploare ca reacție la creșterea costului vieții, afectând stabilitatea socială a țării în perioada campaniei electorale.
Programul propus de Jean-Luc Melenchon include reforme economice și sociale de o amploare considerabilă. Printre principalele măsuri se numără majorarea salariului minim la nivelul a 1.700 de euro pe lună și reducerea vârstei legale de pensionare la 60 de ani pentru cetățenii care au un stagiu de cotizare de 40 de ani. Pe plan bugetar, planul vizează colectarea a 100 de miliarde de euro prin măsuri fiscale, în timp ce cheltuielile publice ar urma să crească cu 80 de miliarde de euro.
În ceea ce privește politica energetică și cea externă, documentul propune o tranziție către surse regenerabile, cu obiectivul de a renunța treptat la energia nucleară până în anul 2060. Pe planul relațiilor internaționale, Franța Nesupusă susține suspendarea acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Israel și cere încetarea focului în Ucraina. De asemenea, Jean-Luc Melenchon propune o nouă arhitectură de securitate pe continentul european, care să includă Rusia în procesele de stabilitate.
Reacțiile celorlalți candidați la președinția Franței au fost critice la adresa manifestului prezentat. Marine Le Pen, reprezentanta de extremă dreapta, a descris programul ca fiind un „plan de dezmembrare a Franței”. Pe de altă parte, fostul premier de centru-dreapta Édouard Philippe a atacat ideea unei „economii administrate” și a susținut că Jean-Luc Melenchon împărtășește cu Marine Le Pen o poziție de opoziție față de integrarea europeană și față de Alianța Nord-Atlantică.
În prezent, Jean-Luc Melenchon ocupă poziția a doua în sondajele de opinie, cu aproximativ 18% din intențiile de vot. Această cotă este semnificativ sub nivelul reprezentantei Adunării Naționale, Marine Le Pen, care se situează între 35% și 37%. Manifestul stângii radicale vine într-un moment în care presiunea de stradă rămâne ridicată, sindicatele și organizațiile studențești solicitând indexarea veniturilor și fonduri suplimentare pentru sistemul public de educație.
Contextul social din Franța este marcat de o mobilizare masivă a cetățenilor în orașele țării. Conform estimărilor oficiale ale Ministerului de Interne, joi au participat aproximativ 575.000 de persoane la proteste organizate în aproape 200 de orașe. Totuși, datele furnizate de sindicate indică o participare mult mai mare, estimând la 1,6 milioane de oameni care au manifestat pe străzi pentru revendicații economice.
