Istoricul și cercetătorul Johan Norberg susține că impactul economic sever generat de lockdownuri și de închiderea granițelor naționale evidențiază importanța economiilor deschise. Într-o analiză recentă, acesta subliniază faptul că principalele daune economice provocate de epidemii nu sunt rezultatul direct al bolilor sau al deceselor, ci sunt legate de restricțiile de mișcare. Această perspectivă pune accent pe necesitatea de a menține fluxurile comerciale și sociale active pentru stabilitatea globală.
Analizând impactul pandemiei, Johan Norberg menționează datele furnizate de Banca Mondială pentru a ilustra amploarea pierderilor. Conform acestor estimări, între 80% și 90% din daunele economice cauzate de epidemii derivă din incapacitatea oamenilor de a se întâlni, de a merge la locurile de muncă, de a călători sau de a efectua schimburi comerciale. Această lipsă de interacțiune este identificată ca fiind factorul principal de degradare economică, depășind impactul direct al sănătății publice.
Cercetătorul oferă un exemplu de eficiență a unei lumi deschise prin viteza de răspuns în domeniul medical. În timp ce dezvoltarea vaccinurilor împotriva variolei sau a poliomielitei a necesitat 3.000 de ani, după doar trei luni de la apariția noului coronavirus, Biblioteca Națională de Medicină a Americii a listat deja 282 de potențiale medicamente și vaccinuri. Acest proces de recrutare rapidă a pacienților și propunerea de tratamente sunt rezultatul direct al colaborării și schimbului de informații.
Johan Norberg evidențiază, de asemenea, progresul social masiv înregistrat din anul 1990, perioadă marcată de o deschidere globală sporită. În acest interval, sărăcia extremă la nivel mondial a scăzut de la 37% la sub 9%, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, aproximativ 140.000 de persoane au ieșit din această stare. În același timp, rata analfabetismului și a subnutriției a scăzut cu aproximativ 40%, iar mortalitatea infantilă s-a înjumătățit, salvând anual șase milioane de copii.
Pentru a menține acest ritm de dezvoltare, autorul argumentează că este esențială libertatea de a explora noi cunoștințe și tehnologii. Fără posibilitatea de a experimenta și de a partaja rezultatele științifice dincolo de granițe, procesul de inovație ar fi mult mai lent și mai puțin eficient. Progresul nu este un proces automat, ci depinde de capacitatea societăților de a interacționa și de a produce soluții care să poată fi distribuite la nivel global.
Contextul economic actual este marcat de o perioadă de ajustări, în care consumul în sectorul comerțului s-a diminuat cu aproape 5% în primele nouă luni ale anului. Această scădere a activității comerciale se încadrează într-un peisaj economic complex, în care companiile europene și dinamica piețelor sunt influențate de schimbările în modelele de consum și de reglementările internaționale.
