Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins joi, 5 noiembrie, acuzațiile care indică implicarea Rusiei în atacurile cibernetice ce au vizat sistemele de refrigerare ale unor supermarketuri din mai multe țări europene. Peskov a declarat că aceste afirmații sunt absurde și nu se bazează pe niciun raționament sau dovadă concretă. El a susținut că astfel de acuzații nefondate devin o tendință constantă în țările europene, conform agenției de presă de stat TASS.
Incidentul a afectat frigiderele din supermarketuri din cel puțin nouă state membre ale Uniunii Europene, care au încetat să funcționeze luni. Printre țările vizate se numără Belgia, Luxemburg, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Estonia, Finlanda și România, conform informațiilor furnizate de presele locale și de purtătorii de cuvânt ai lanțurilor comerciale. Această situație pare a fi o repetare a atacurilor care au lovit magazine din Franța în perioada 11 și 12 octombrie.
În ceea ce privește identificarea autorilor, autoritățile belgiene au manifestat incertitudine asupra sursei atacului. Un purtător de cuvânt al agenției belgiene pentru securitate cibernetică a menționat că nu se știe cine se află în spatele acestui incident și că este posibil ca identitatea atacatorilor să nu poată fi aflată niciodată. În ciuda acestor dificultăți tehnice, mulți analiști au indicat Rusia ca fiind principalul suspect în urma acestor acțiuni.
Experții în securitate cibernetică au analizat profilul atacurilor, menționând că tiparul și țintele actuale le exclud pe Iran, China și Coreea de Nord din lista suspectului principal. Xavier Bellekens, directorul companiei de securitate cibernetică Lupovis, a declarat că există o convingere puternică faptul că această activitate ar putea fi atribuită unui grup susținut de statul rus. Rusia este deja considerată una dintre cele patru țări care vizează cel mai des Europa prin atacuri susținute de stat.
Strategia de război hibrid utilizată de Kremlin combină perturbarea serviciilor critice cu presiunea psihologică, fără a depăși pragul unui atac militar deschis. În acest context, capitalele europene lucrează la planuri de răspuns pentru un eventual atac hibrid major, care ar putea avea consecințe fatale pentru cetățenii din Europa. Această abordare vizează destabilizarea infrastructurii esențiale fără a declanșa un conflict armat direct.
Evoluția tensiunilor dintre Rusia și statele europene reflectă o perioadă de instabilitate crescută, marcată de atacuri asupra infrastructurii critice și de presiune geopolitică. În timp ce serviciile de securitate cibernetică încearcă să identifice sursele de perturbare, incidente precum cele din sectorul comercial evidențiază vulnerabilitatea sistemelor de aprovizionare. Aceste evenimente se încadrează într-un cadru de conflict asimetric ce afectează direct stabilitatea economică și socială a continentului.
