Miniștrii de externe ai statelor membre G7 s-au reunit luni, la Paris, pentru a analiza consecințele politice ale înfrângerii suferite de Donald Trump la alegerile de la jumătatea mandatului. Discuțiile vizează modul în care noua configurație politică din SUA va influența strategia administrației de la Washington în raport cu Ucraina, Orientul Mijlociu și relațiile cu aliații apropiați. Reuniunea a fost mutată de la Marsilia la Paris din motive de securitate, după săptămâni de proteste în Franța.
Un punct central al întâlnirii este prima participare a secretarului de stat american, Marco Rubio, în fața aliaților după alegerile din SUA. Diplomatul, considerat un potențial candidat pentru alegerile prezidențiale din 2028, a încercat să tempereze așteptările privind un eventual acord cu Iranul. Rubio a declarat că nu există un progres major, menționând că cerințele iraniene sunt inacceptabile, nu doar inacceptabile, ci și „revoltătoare, ridicole și, pur și simplu, nerealiste”.
Situația din Ucraina ocupă o poziție de prioritate pe agenda discuțiilor de la Paris, având loc chiar înainte de negocierile trilaterale programate marți la Abu Dhabi. Această întâlnire de importanță majoră va include oficiali din Ucraina, Rusia și SUA, precum și reprezentanți din Franța, Marea Britanie, Germania, NATO și Comisia Europeană. În acest context, în interiorul Europei persistă divergențe privind modul de implicare în negocierile pentru încheierea conflictului din Ucraina.
Problema unității europene a fost subliniată de premierul Italiei, Giorgia Meloni, care a avertizat că Europa riscă să devină irelevantă dacă statele membre acționează separat. Aceasta a propus ca țările europene să ajungă la un acord pentru desemnarea unui reprezentant comun, o temă care ar putea fi abordată și la reuniunea G7. Aliații urmăresc să înțeleagă dacă rezultatele obținute de democrați vor limita libertatea de acțiune a Casei Albe.
Agenda de la Paris include, de asemenea, abordarea amenințărilor hibride, după o serie de incidente recente raportate în Europa. Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a menționat că această temă este esențială, după ce datele sale personale au fost publicate pe „dark web” de hackeri pro-ruși. Alte incidente semnalate includ alerte false la zboruri, atacuri cibernetice asupra unor lanțuri de supermarketuri și încercări de exploatare a protestelor din Franța.
Contextul actual al securității europene este marcat de o creștere a activităților de dezinformare și a atacurilor cibernetice. În perioada recentă, Rusia a fost acuzată de exploatarea protestelor din Franța pentru a răspândi informații false, activități care au vizat stabilitatea socială. Aceste tactici de război hibrid, care combină atacurile digitale cu presiunea de stradă, reprezintă o provocare constantă pentru guvernele din cadrul G7 și ale Uniunii Europene.
