Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a anunțat că este victima unor atacuri cibernetice orchestrate de infractori care au reușit să disemineze datele sale personale pe Dark Web. Oficialul de la Roma a precizat că aceste acțiuni de hărțuire vizează nu doar viața sa publică, ci implică și membrii familiei sale. Motivul acestor atacuri este legat direct de poziția politică a Italiei, în special de sprijinul oferit Kievului atât pe plan umanitar, cât și militar.
Conform declarațiilor făcute de Tajani pe rețeaua socială X, acesta refuză să cedeze în fața presiunii exercitate de atacatori. Ministrul a subliniat că apărarea libertății unui stat suveran și susținerea democrației reprezintă exact elementele care sunt considerate periculoase de către aceste entități criminale. El a declarat că nu va fi intimidat în nicio circumstanță, menționând că poziția fermă în favoarea independenței unei națiuni este cauza principală a acestor represalii cibernetice.
Investigațiile indică faptul că în spatele acestor operațiuni se află gruparea pro-rusă NoName, care utilizează recompense financiare pentru a obține informații despre oficiali. Pe lista celor numiți „dușmani ai Federației Ruse” se regăsesc și alte personalități importante, precum șeful Parchetului din Roma, Francesco Lo Voi, și conducătorul poliției din capitala Italiei, Ivano Gabrielli. Aceștia din urmă coordonează investigațiile împotriva grupărilor strâns legate de Kremlin, fiind astfel ținte directe ale atacatorilor.
Lista de persoane vizate cuprinde în total 18 nume, printre care se numără și primarul orașului Aviano, Paolo Tassan-Zanin, localitatea găzduind o bază aeriană NATO și a Forțelor Aeriene ale SUA. De asemenea, atacul vizează președintele Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală - Eurojust, Michael Schmid. Datele furate, care includ numere de telefon, adrese de e-mail și contacte de Telegram, au fost publicate pe pagina „Tribunal”, accesibilă doar prin browserul Tor.
Strategia grupării NoName implică un mecanism de hărțuire pe două niveluri, combinând colectarea de date noi cu diseminarea celor deja obținute. Prin profilarea oficialilor, atacatorii încearcă să exercite presiune psihologică și să furnizeze informații de contact pentru alte atacuri cibernetice viitoare. Această metodă de exploatare a datelor private este utilizată pentru a destabiliza reprezentanții statelor care susțin activ Ucraina în conflictul actual cu Rusia.
Aceste atacuri cibernetice se încadrează într-un context de tensiuni geopolitice ridicate, în care Rusia utilizează diverse metode pentru a pune presiune pe statele europene. În timp ce Kievul este lovit constant de atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurii, oficialii din Europa se confruntă cu riscuri crescute de securitate digitală. Această escaladare cibernetică reflectă încercările de a submina sprijinul internațional oferit Ucrainei în fața agresiunii ruse.
