O pensionară în vârstă de 97 de ani din Irlanda se confruntă cu o situație financiară extrem de dificilă, fiind obligată să plătească suma de 455.081 de euro către Bank of Ireland. Această datorie a fost generată de un credit contractat în anul 2003, când femeia a împrumutat suma de 130.000 de euro. În decurs de peste două decenii, valoarea împrumutului a crescut de peste trei ori, punând o presiune imensă pe familia acesteia.
Problema provine de la un tip de produs financiar numit împrumut viager, lansat de Bank of Ireland pentru a oferi sume mari de bani garantate prin valoarea locuinței. Aceste credite erau concepute astfel încât plata nu se făcea prin rate lunare, ci datoria era rambursată abia după decesul proprietarului sau părăsirea locuinței. Totuși, dobânda se adăuga constant la suma inițială, ceea ce a dus la o creștere vertiginoasă a datoriei pe parcursul anilor.
Conform informațiilor publicate de The Irish Times, femeia avea nevoie de doar 30.000 de euro, însă a acceptat un credit de 130.000 de euro după consultarea unui avocat. Restul de 100.000 de euro au fost depozitați într-un cont de economii deschis tot la Bank of Ireland. Rudele pensionarei contestă modul în care a fost gestionat acest proces, întrebându-se de ce s-a împrumutat o sumă atât de mare în raport cu necesitatea reală a femeii.
În august 2025, familia a depus o reclamație oficială la Financial Services and Pensions Ombudsman, instituția irlandeză responsabilă cu soluționarea disputelor dintre clienți și furnizorii de servicii financiare. În mai 2026, rudele au fost informate că procesul poate dura încă 12-14 luni până la o nouă comunicare oficială. Pe de altă parte, Bank of Ireland susține că termenii contractului au fost prezentați clar și că solicitanții au fost sfătuiți să obțină consultanță juridică independentă.
Situația reflectă o perioadă de expansiune economică în Irlanda din jurul anului 2003, când instituțiile financiare au încurajat masiv contractarea de credite. În acea vreme, portofoliul băncii Irish Nationwide a ajuns la 4,248 miliarde de euro, iar cel al băncii Anglo a atins 18,1 miliarde de euro. Această perioadă de creștere accelerată a dus la o acumulare masivă de datorii, inclusiv pe cardurile de credit ale cetățenilor irlandezi.
Acest caz de împrumut viager subliniază riscurile asociate produselor financiare care nu impun plata unor rate lunare regulate. Deși la momentul contractării erau prezentate ca un „colac de salvare” pentru persoanele în vârstă, acumularea dobânzilor fără plăți intermediare poate transforma un împrumut gestionabil într-o povară financiară colosală pentru moștenitori.
