Datele recente publicate de Eurostat arată o realitate fragmentată pe piața energetică europeană în prima jumătate a anului 2026. În această perioadă, prețul mediu al energiei electrice pentru gospodării din Uniunea Europeană a scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro pe kWh. În același timp, piața gazelor naturale a înregistrat o scădere mult mai pronunțată de 10,2%, cu un preț mediu de 0,11 euro pe kWh, nivelul fiind cel mai scăzut de la începutul anului 2022.
În ciuda scăderii medii la nivelul UE, România se remarcă printr-o creștere masivă a costurilor la energia electrică. Prețurile pentru gospodării au crescut cu 51,9% față de anul precedent, poziționând țara în topul creșterilor, urmată de Irlanda cu 19,8% și Finlanda cu 18,4%. În contrast, Danemarca a înregistrat o scădere de 31,7%, iar Luxemburg a văzut o reducere a prețurilor de 24,1%, evidențiind o redresare energetică extrem de inegală în Europa.
Analiza costurilor nominale relevă diferențe uriașe între statele membre. Gospodăriile din Irlanda plătesc cea mai scumpă energie electrică, la 0,39 euro pe kWh, în timp ce Ungaria oferă cel mai mic preț, de 0,11 euro pe kWh. Totodată, când prețurile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare, România, Polonia și Cehia sunt identificate ca fiind țările unde gospodăriile resimt cea mai mare povară relativă a facturilor la energie.
Factorul decisiv în aceste variații este retragerea treptată a măsurilor guvernamentale de sprijin. România a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică în iunie 2025, fapt ce a expus consumatorii la prețurile pieței în 2026. De asemenea, taxele și impozitele reprezintă acum o parte semnificativă din factură, constituind 28,4% din prețul energiei electrice și 32,1% din prețul gazelor pentru gospodării, după ce acestea fuseseră reduse în timpul crizei.
Mixul energetic influențează direct volatilitatea prețurilor, prin capacitatea surselor regenerabile de a limita impactul gazelor. În prima jumătate a anului 2026, producția de energie din surse regenerabile a economisit aproximativ 29 de miliarde de euro în UE. Totuși, dependența de centralele pe gaz rămâne ridicată în anumite regiuni, precum în Italia, unde acestea stabilesc prețul angro în 66% din cazuri, spre deosebire de Spania, unde acest procent este de doar 9%.
Situația rămâne fragilă din cauza tensiunilor geopolitice și a rezervelor limitate. La 1 noiembrie, instalațiile de stocare a gazelor din Europa erau pline doar în proporție de 74,62%, un nivel sub media pe nouă ani. Conflictul din Orientul Mijlociu a adăugat între 18 și 33 de miliarde de euro la costurile importurilor de gaze, ceea ce poate genera noi presiuni asupra prețurilor la energia electrică pe parcursul sezonului de iarnă.
