Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a respins joi acuzațiile care susțin că Rusia ar fi orchestrat atacurile cibernetice asupra frigiderelor utilizate în supermarketurile din Europa. Conform informațiilor publicate de Politico, Moscova neagă ferm orice legătură cu aceste incidente care au afectat lanțurile de aprovizionare. Deși experții în securitate consideră Rusia unul dintre principalii suspecți, autoritățile naționale din statele europene vizate nu au identificat oficial un vinovat pentru aceste acțiuni de sabotaj digital.
Incidentele cibernetice au compromis sistemele de răcire ale frigiderelor din diverse supermarketuri europene pe parcursul ultimelor săptămâni, provocând pierderi materiale semnificative. În urma acestor breșe de securitate, comercianții au fost nevoiți să arunce cantități mari de alimente proaspete și produse congelate care s-au decongelat. Atacurile au vizat și infrastructuri critice, precum băncile de sânge din Franța, însă serviciul național de colectare a sângelui a precizat că rezervele de sânge nu au suferit daune.
Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că acuzațiile privind implicarea Rusiei în aceste atacuri sunt nefondate și că acestea devin o tendință persistentă în țările europene. Deși anumite grupuri de hackeri pro-ruși au revendicat atacurile miercuri, procesul de atribuire definitivă rămâne extrem de dificil. Informațiile transmise de BBC indică faptul că respectivele grupuri au șters rapid revendicările, ceea ce complică identificarea autorilor reali ai acestor operațiuni cibernetice.
Experții în securitate cibernetică mențin suspiciunea asupra Moscovei, însă există și alte ipoteze tehnice în analiză. Xavier Bellekens, director general al companiei Lupovis, a afirmat că indiciile indică un actor de amenințare sponsorizat de statul rus. Totuși, un raport al firmei Sekoia subliniază că actorii aliniați cu Iranul au un istoric stabilit în ceea ce privește atacurile asupra supermarketurilor, menționând exemple anterioare din Statele Unite și Israel.
Până în acest moment, autoritățile de securitate cibernetică din țările afectate nu au emis o atribuire publică oficială pentru aceste atacuri. Complexitatea tehnică a breșelor și rapiditatea cu care grupurile de hackeri își șterg urmele fac ca investigațiile să dureze. În acest context, tensiunile dintre actorii statali și grupurile de hackeri continuă să afecteize infrastructurile civile, de la retail până la servicii medicale esențiale din Europa.
Aceste atacuri cibernetice asupra infrastructurii civile se încadrează într-un context de securitate regională tensionat, marcat de numeroase incidente de tip hibrid. În timp ce Rusia este implicată în conflicte militare directe, precum cel din Ucraina, unde raportările indică creșteri ale numărului de victime în urma bombardamentelor, războiul informațional și atacurile digitale rămân instrumente utilizate pentru a destabiliza economiile și serviciile de bază din Europa.
