Statele Unite au anunțat vineri, 9 octombrie, impunerea unor sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Decizia a fost comunicată la doar câteva ore după ce Navi Pillay, o fostă judecătoare de origine sud-africană care a activat în cadrul instituției, a fost decorată cu Premiul Nobel pentru Pace. Măsurile oficiale au fost prezentate de către autoritățile americane ca o necesitate pentru protecția intereselor naționale.
Departamentul de Stat al SUA a justificat această mișare prin dorința de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi împotriva ceea ce consideră a fi amenințarea reprezentată de Curtea Penală Internațională. Secretarul de stat, Marco Rubio, a descris instituția ca fiind o „instanță necinstită” și a anunțat că Washingtonul va interzice orice tranzacție financiară cu aceasta. Această acțiune marchează o intensificare a campaniei conduse de administrația președintelui Donald Trump pentru desființarea acestei jurisdicții internaționale.
Sancțiunile vizează blocarea resurselor și reducerea capacității de operare a Curții și sunt prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile. Marco Rubio a precizat că această durată ar putea fi ajustată ulterior, în funcție de succesele sau eșecurile eforturilor americane. Totuși, restricțiile nu cuprind serviciile de mentenanță, software-ul, accesul la cloud, sistemul de pensii al CPI sau anumite activități legate de persoanele care sunt reținute de către această Curte.
Reacția Curții Penale Internaționale a fost una de fermă opoziție, declarând că aceste sancțiuni reprezintă un atac la adresa dreptului internațional. Instituția a avertizat că „istoria va judeca acest moment” și a susținut că măsurile au scopul de a intimida personalul și de a perturba activitatea sa. Președintele CPI, Tomoko Akane, a declarat că instituția va continua să își îndeplinească mandatul cu independență și imparțialitate, în sprijinul victimelor unor crime grave.
Curtea a solicitat sprijin din partea celor 125 de state membre, subliniind că soarta sa depinde de aceste națiuni care au creat-o inițial. „Generațiile viitoare, în special victimele atrocităților în masă, se vor întreba cum am reacționat atunci când o instituție creatată pentru a le proteja a fost vizată”, a declarat reprezentanții CPI. Marco Rubio a adăugat că, dacă aliații nu vor tempera zelul Curții, SUA vor continua să demonteze CPI „cărămidă cu cărămidă”.
Această escaladare diplomatică are loc într-un context în care administrația Trump a adoptat o poziție dură față de CPI, vizând restricționarea tranzacțiilor financiare cu instanța. În urma acestor anunțuri, Uniunea Europeană a promis că va sprijini Curtea Penală Internațională, în ciuda presiunilor exercitate de Washington pentru limitarea capacității de funcționare a acesteia.
