Rusia pare să fi implementat o nouă metodă de sabotaj în Europa, bazată pe recrutarea unor persoane considerate „agenți de unică folosință”. Acești indivizi, adesea vulnerabili financiar sau cu antecedente penale, sunt utilizați de serviciile de informații pentru a executa operațiuni clandestine, precum atacuri asupra unor obiective strategice sau trimiterea de colete incendiare. Această tactică permite Kremlinului să opereze prin verigi într-un lanț de comandă extrem de greu de identificat de către autoritățile europene.
Cazul lui Vasilij Kovacs, un ucrainean de 63 de ani care locuiește în Letonia, ilustrează mecanismul acestor rețele. În martie 2025, autoritățile din Letonia au efectuat o percheziție la domiciliul său, confiscând telefoane, documente, un pistol cu seria ștearsă și un dispozitiv de bruiaj. Kovacs a fost transferat în Lituania pentru a fi judecat alături de alți patru complici, fiind acuzat de planificarea unor atacuri teroriste în numele serviciului de informații militare al Rusiei, GRU.
Ancheta relevă faptul că operațiunile se bazează pe intermediari care folosesc aplicații precum Telegram pentru a contacta recruți. Aceștia primesc sarcini punctuale, cum ar fi transportul unor obiecte, fără a cunoaște scopul final al misiunii. De exemplu, Kovacs a fost rugat să transporte perne pentru masaj modificate pentru a ascunde dispozitive incendiare. Un alt suspect, un ucrainean cu antecedente penale, a fost implicat în pregătirea coletelor care au provocat incendii în Germania și Marea Britanie.
Documentele anchetei lituaniene, care însumează aproximativ 8.000 de pagini, descriu un traseu complex prin statele baltice și restul Europei. Unul dintre incidentele majore a avut loc în iulie 2024, când un colet a luat foc pe aeroportul din Leipzig, înainte de a fi încărcat într-un avion cargo DHL. Autoritățile susțin că astfel de acțiuni sunt organizate de ofițeri GRU, precum Denis Smolianinov, care folosesc relații sociale sau de familie pentru a atrage persoane dispuse să execute misiuni riscante pentru bani.
După invazia Rusiei în Ucraina, activitatea ofițerilor GRU în Europa a devenit mult mai dificilă din cauza riscurilor de identificare. În consecință, serviciul preferă să lase activitățile de sabotaj în seama unor intermediari și a unor executanți de nivel inferior. Acești oameni sunt tratați ca resurse complet substituibile; dacă sunt prinși, rețeaua continuă să funcționeze fără a pune în pericol structura centrală a serviciilor de informații rusești.
Această evoluție a războiului clandestin reflectă o schimbare în doctrinele de securitate ale serviciilor rusești, care trec de la utilizarea propriilor ofițeri la utilizarea unor pioni locali. În ultimii ani, s-au raportat incidente similare de sabotaj și în alte țări europene, vizând infrastructuri critice sau companii de apărare, ceea ce a pus serviciile de securitate internaționale într-o stare de alertă permanentă.
