Europa trebuie să își schimbe radical abordarea față de președintele american Donald Trump, trecând de la tacticile de compliment la o strategie de opoziție și autonomie, susține Anders Åslund, profesor asociat la Universitatea Georgetown. Specialistul avertizează că o apropiere prea strânsă între Washington și Moscova riscă să submineze profund structurile NATO și Uniunea Europeană. În acest context, liderii europeni trebuie să fie pregătiți să se opună deciziilor administrației americane, care ar putea favoriza interesele lui Vladimir Putin.
Anders Åslund subliniază că Donald Trump nu își mai ascunde sprijinul pentru Rusia și pentru războiul împotriva Ucrainei. Președintele american a restricționat deja finanțarea și livrările de arme către Kiev, limitând totodată accesul acestuia la informații esențiale. Mai mult, administrația sa ar putea sprijini economia rusă prin facilitarea exporturilor de motorină și prin presiuni asupra Europei pentru reluarea achizițiilor de gaze rusești, în timp ce apropiați ai familiei Trump ar încerca acorduri energetice cu Rusia.
Strategia liderilor europeni a evoluat de la o abordare prietenoasă, utilizată de Mark Rutte și Giorgia Meloni la începutul anului 2025, la o tentativă de discuții directe la Washington. Totuși, aceste contacte nu au oferit Ucrainei garanții de securitate, iar concesiile făcute lui Trump au încurajat doar pretențiile sale. Autorul recomandă acum o mișcare rapidă și discretă, invocând experiența lui Chrystia Freeland care susține că nu trebuie începută o ceartă, dar nici nu se poate da înapoi dintr-una.
Un model de succes menționat este acordul din septembrie 2025 dintre Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, care a reconfirmat cooperarea stabilită în 1951. Succesul danez a venit prin unitate politică internă, coordonare cu aliații și pregătirea infrastructurii. În contrast, administrația Trump ar putea lansa o campanie împotriva Uniunii Europene, susținând formațiuni eurosceptice precum AfD în Germania, Adunarea Națională a lui Marine Le Pen în Franța sau partidul Lege și Justiție din Polonia.
Pentru a reduce dependența de Washington, Anders Åslund propune o reformă a NATO care să permită Europei și Canadei să asigure apărarea colectivă independent. Este necesară dezvoltarea capacităților proprii de intelligence, în special în domeniul satelitelor, și accelerarea producției de armament. De asemenea, se recomandă integrarea Ucrainei în NATO și utilizarea celor aproximativ 200 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate la Euroclear pentru a finanța rezistența Kievului.
Contextul geopolitic actual este marcat de o volatilitate extremă a relațiilor dintre marile puteri, unde deciziile politice ale liderilor pot schimba rapid echilibrul securității globale. În acest cadru, capacitatea instituțiilor europene de a reglementa influența externă asupra proceselor democratice devine critică. Europa se află într-un moment de decupaj necesar față de un aliat care nu mai poate fi considerat sigur în toate domeniile, având în vedere controlul direct al politicii externe de către președintele american.
