Statele Unite, Armenia și Azerbaidjan au dat startul întâlnirilor tehnice trilaterale destinate avansării proiectului Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (TRIPP). Acest coridor de transport, care se va întinde pe o lungime de 43 de kilometri traversând sudul Armeniei, reprezintă o inițiativă strategică de conectivitate regională. Primele discuții de lucru se vor concentra în mod specific pe aspectele legate de transporturi și de infrastructura necesară transmiterii energiei electrice, conform informațiilor furnizate de Kyiv Post.
Grupurile de planificare tehnică au fost oficial lansate vineri și vor reuni experți și oficiali din cele trei state implicate în proces. Obiectivul principal al acestor grupuri de lucru este identificarea tuturor soluțiilor tehnice necesare pentru dezvoltarea unei rute multimodale eficiente. Această infrastructură este concepută să contribuie la stabilitatea regională, să îmbunătățească conectivitatea și să permită extinderea schimburilor comerciale între zonele implicate, conform sursei.
Coridorul este proiectat să îi ofere Azerbaidjanului o legătură directă către exclava sa, Nakhchivan, și, prin această rută, către Turcia, care este un aliat apropiat al Baku. Planurile de dezvoltare includ atât construirea de noi infrastructuri, cât și modernizarea căilor feroviare și rutiere existente. De asemenea, proiectul vizează dezvoltarea unor rețele digitale și energetice, permițând companiilor americane să participe la proiecte de conducte și drumuri, potrivit publicației.
Dezvoltarea acestui proiect va fi gestionată de o companie americano-armeană, în cadrul căreia Statele Unite ar urma să dețină participația majoritară. Implicarea Washingtonului în acest proces îi va conferi un rol strategic și economic mult mai important în regiunea Caucazul de Sud. Această zonă este una în care Rusia a exercitat, în mod tradițional, o influență considerabilă, iar proiectul TRIPP ar putea schimba echilibrul de putere local.
Autoritățile armene au evaluat lansarea acestor grupuri de lucru ca fiind un pas esențial pentru rezolvarea problemelor tehnice și pentru trecerea la etapele următoare ale implementării. Lucrările propriu-zise pe teren sunt estimate să înceapă în anul 2027. Proiectul a fost convenit în urma acordului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, mediat de Statele Unite în anul 2025, fiind prezentat ca o legătură comercială între Asia și Europa.
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan persistă încă de la sfârșitul anilor 1980, fiind strâns legat de regiunea Nagorno-Karabah. Deși această zonă făcea parte din Azerbaidjan, s-a desprins de sub controlul Baku cu sprijinul Armeniei. În anul 2023, Azerbaidjanul a reușit să preia controlul deplin asupra întregului teritoriu, moment în care aproximativ 100.000 de etnici armeni care locuiau în acea regiune au fugit în Armenia.
