Ediția a 31-a conferinței ONU privind schimbările climatice, cunoscută sub numele de COP31, a început în Antalya, Turcia. Reuniunea internațională, care reunește guvernele lumii pentru a negocia măsuri comune împotriva încălzirii globale, va avea loc până pe 20 noiembrie. Discuțiile de la acest summit vizează implementarea obiectivelor stabilite prin Acordul de la Paris din 2015, prin care statele s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale la maximum 2 grade Celsius.
Președintele conferinței COP30, Andre Correa do Lago, a subliniat necesitatea urgentă ca guvernele să treacă de la faza de negocieri la aplicarea efectivă a măsurilor asumate. Acesta a declarat pentru Reuters că nu mai sunt necesare negocieri suplimentare, ci doar acțiune imediată. Conform oficialului, lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie să implice nu doar responsabilii de mediu, ci și miniștrii de finanțe, de infrastructură și de transporturi, pentru a permite schimbări reale în gestionarea politicilor climatice.
Un punct central al dezbaterilor este reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili și limitarea defrișărilor. Un raport publicat de organizația germană Climate Analytics indică faptul că reducerea emisiilor de metan și a altor poluanți ar putea încetini ritmul încălzirii globale cu aproximativ 12% până în 2035. Dacă aceste măsuri sunt combinate cu o tranziție rapidă de la combustibilii fosili, ritmul încălzirii ar putea fi înjumătățit în anii 2030, limitând creșterea temperaturii la 1,7 grade Celsius.
Opinia publică din Europa pare să susțină aceste direcții de acțiune. Un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții în rândul a 23.000 de persoane arată că trei sferturi dintre cetățenii Uniunii Europene susțin reducerea rapidă a utilizării combustibililor fosili. Aceștia consideră că politicienii ar trebui să acorde o prioritate majoră acestui obiectiv, reflectând o presiune socială pentru o tranziție energetică mai accelerată în cadrul continentului.
Problema finanțării rămâne un obstacol major pentru țările în curs de dezvoltare, care au nevoie de 305 miliarde de dolari anual pentru adaptare. Conform Raportului ONU privind deficitul de finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice din 2026, sprijinul oferit de statele dezvoltate este mult sub acest nivel. Contribuțiile acestora au crescut cu doar un miliard de dolari în 2024, ajungând la 28,2 miliarde de dolari, resurse insuficiente pentru protejarea populațiilor împotriva secetei sau inundațiilor.
Acordul de la Paris, semnat în 2015, reprezintă cadrul juridic și politic fundamental pentru aceste negocieri internaționale. Acesta impune eforturi globale pentru menținerea creșterii temperaturii la 1,5 grade față de nivelurile preindustriale. În contextul actual, succesul summitului de la Antalya depinde de capacitatea statelor de a mobiliza fonduri masive pentru infrastructura rezilientă în zonele vulnerabile la fenomene meteorologice extreme.
