Președintele american Donald Trump a emis un nou avertisment către Teheran, afirmând că armata Statelor Unite a identificat 38 de poduri din Iran care ar putea fi distruse într-un interval de doar 60 de minute. Totuși, liderul de la Casa Albă a precizat că reluarea atacurilor militare este „foarte puțin probabilă” în cazul în care negocierile cu autoritățile iraniene continuă și se ajunge la un acord solid. Washingtonul impune condiții clare pentru evitarea conflictului, printre care limitarea programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Administrația americană a lansat o nouă structură operativă numită „Task Force Iron Gate” („Poarta de Fier”), coordonată de amiralul Brad Cooper. Această echipă, care include aproximativ 20 de angajați militari și civili, își desfășoară activitatea din Tampa, Florida. Scopul principal al noii entități este identificarea și blocarea transporturilor de armament avansat, a tehnologiilor cu utilizare militară sau civilă, a materialelor supuse sancțiunilor și a fluxurilor financiare considerate ilegale, extinzând presiunea dincolo de Golful Oman.
Strategia de presiune vizează acum și rutele comerciale terestre, precum și traficul din zona Mării Caspice. Comandamentul Central al SUA a raportat că blocada navală impusă deja a împiedicat Iranul să exporte petrol brut în valoare de peste 25 de miliarde de dolari în ultimele luni. În paralel, presiunea este exercitată asupra Irakului, prin solicitarea de la Bagdad a închiderii majorității punctelor comerciale de la granița cu Iran, limitând circulația la doar două puncte de trecere.
Impactul economic asupra regiunii este semnificativ, Irakul raportând pierderi de aproximativ 60 de miliarde de dolari din cauza perturbărilor transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. În fața acestor măsuri, Teheranul susține că își poate menține capacitatea militară prin producție internă, menționând dezvoltarea rachetei Arman, a dronei de patrulare 358 și a sistemului antiaerian Khordad-3. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a menționat că oferta de încetare a ostilităților pentru două zile rămâne valabilă pentru a opri luptele pe toate fronturile.
Donald Trump a argumentat că, deși armata are capacitatea de a lovi infrastructura critică rapid, el nu dorește să ordone o astfel de operațiune. Președintele a subliniat că refacerea infrastructurii distruse ar putea necesita până la zece ani, un cost pe termen lung pe care administrația americană pare să vrea să îl evite prin diplomație. Tensiunile rămân ridicate, deoarece Iranul a avertizat că va răspunde militar dacă Statele Unite vor decide să relueze operațiunile directe împotriva sa.
Evoluția acestor tensiuni geopolitice se încadrează într-un context global marcat de negocieri complexe și mutări strategice majore. În timp ce Washingtonul caută soluții pentru stabilitatea rutei petroliere din Strâmtoarea Ormuz, alte fronturi internaționale, precum cel din Ucraina, sunt supuse unor discuții despre posibile concesii teritoriale și oboseala părților implicate în luptă, ceea ce influențează direct prioritățile de securitate ale marilor puteri.
