Președintele american Donald Trump a organizat joi, la Casa Albă, o serie de întâlniri cu echipa sa de securitate națională pentru a analiza posibilitatea reluării operațiunilor militare împotriva regimului din Iran. Conform unor oficiali americani de rang înalt care au oferit declarații pentru Fox News, discuțiile strategice au avut loc atât miercuri, cât și joi. Aceste reuniuni vizează evaluarea unor noi lovituri care ar putea avea scopul de a elimina definitiv programul nuclear iranian.
În paralel cu aceste discuții politice, Comandamentul Central al SUA finalizează pregătirile necesare pentru o eventuală reluare a unor operațiuni militare de amploare în Iran. Deși pregătirile sunt în curs, sursa Axios menționează că armata nu a primit încă o nouă directivă oficială din partea Washingtonului. Oficialii au subliniat că data de 9 noiembrie ar putea reprezenta un moment oportun, deoarece luna nouă în regiune oferă o lumină naturală redusă pe timpul nopții, o condiție favorabilă pentru desfășurarea unor acțiuni militare.
Donald Trump a declarat în Biroul Oval că administrația sa va lua o decizie finală privind continuarea războiului, avertizând că ar putea recurge la măsuri extreme. Deși președintele a menționat că ar prefera să nu distrugă restul țării, el a susținut că regimul din Iran nu poate decide viitorul programului său nuclear fără aprobarea Statelor Unite. Liderul american a descris prezența militară a SUA în regiune drept o „practic de ocupație” și a avertizat că reconstrucția Iranului ar putea dura 25 de ani.
Tensiunile diplomatice sunt accentuate de faptul că Teheranul ar fi transmis Washingtonului, prin intermediul Qatarului, o nouă propunere privind dosarul nuclear. Totuși, un oficial iranian a precizat pentru Reuters că această ofertă va fi discutată numai după ce Statele Unite vor îndeplini cele șapte solicitări formulate de Iran. În acest context, premierul irakian Ali Faleh Al-Zaidi i-a transmis lui Trump, printr-o convorbire telefonică, că teritoriul Irakului nu trebuie utilizat pentru lansarea unor atacuri împotriva statelor vecine.
Instabilitatea din Orientul Mijlociu a generat reacții imediate pe piețele energetice, determinând o creștere semnificativă a prețului petrolului. Contractele Brent au încheiat ședința la 98,29 dolari pe baril, înregistrând o creștere de 3,88%, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate a urcat cu 2,72%, ajungând la 90,52 dolari. Această evoluție a avut loc după ce ambele cotații scăzuseră cu peste 8% anterior, pe fondul anticipării unei reduceri a riscului de escaladare după rezultatele alegerilor intermediare din SUA.
Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu reflectă o perioadă de instabilitate profundă, în care pacea este adesea negociată în timp ce războiul este asigurat prin acțiuni militare constante. Tensiunile actuale sunt alimentate și de atacurile asupra navelor comerciale, organizația UKMTO raportând cinci astfel de incidente începând de duminică. Aceste evenimente mențin un nivel ridicat de alertă pe rutele maritime, afectând direct fluxurile de transport și stabilitatea economică regională.
