Guvernul de la Budapesta implementează o reformă majoră în modul în care sunt alocate fondurile pentru dezvoltarea culturală în Transilvania. Noua strategie vizează înlocuirea criteriilor de apropriere politică cu standarde bazate pe performanța culturală și transparență. Această schimbare de paradigmă are ca scop o distribuție mai echitabilă a resurselor financiare către comunitățile maghiare, asigurând un sistem de finanțare mai clar și mai profesionist pentru toți solicitanții.
Procesul de restructurare presupune și recuperarea unor sume considerabile de bani care au fost deja acordați. Conform informațiilor furnizate de Ervin Nagy, secretarul de stat responsabil de cultură, și de Bence Mattyasovszky-Zsolnay, vicepreședintele Fondului Cultural Național din Ungaria, verificările privind cheltuielile anterioare sunt în desfășurare. În urma acestor controale, se urmărește recuperarea a aproximativ 1,3 miliarde de forinți din Transilvania, sumă care va fi ulterior redistribuită prin noile reguli de acces.
Oficialii de la Budapesta au subliniat că această reformă nu va duce la reducerea fondurilor pentru proiectele culturale autentice. Ervin Nagy a declarat că deciziile privind alocarea banilor trebuie să fie luate strict pe criterii profesionale, fără a mai depinde de loialitatea politică a beneficiarilor. El a menționat că, pentru ca maghiarii să aparțină unei Europe cu o cultură înaltă, calitatea proiectelor trebuie să devină factorul decisiv în procesul de selecție.
O altă schimbare semnificativă vizează accesul la programele Fondului Cultural Național, care nu vor mai face distincția între solicitanții din Ungaria și cei din afara granițelor. În cadrul acestui nou model, specialiști din comunitățile maghiare din diaspora vor avea posibilitatea de a face parte din comisiile care evaluează proiectele. Scopul este de a sprijeni inclusiv acele comunități culturale care au fost neglijate în perioada precedentă, prin eliminarea concentrării fondurilor în jurul unor beneficiari apropiați politic.
Ervin Nagy a criticat dur modul în care au fost gestionate fondurile în perioada guvernării anterioare, evidențiind discrepanțe majore în alocări. El a punctat faptul că anumite instituții au beneficiat de sume de până la trei ori mai mari decât altele, în timp ce alte comunități au rămas complet fără sprijin financiar. Această reformă face parte dintr-un plan mai amplu de politică culturală sub conducerea lui Péter Magyar, care promite parteneriat și autonomie locală.
Această mișcare de la Budapesta se înscrie într-un context de restructurare a relațiilor dintre centrul guvernamental și comunitățile maghiare din afara granițelor de stat. Schimbarea modului de gestionare a Fondului Cultural Național reflectă dorința de a profesionaliza procesul de evaluare a proiectelor de interes național. Prin implicarea specialiștilor din diaspora în procesul de decizie, guvernul încearcă să creeze un mecanism de finanțare mai incluziv și mai transparent.
