Guvernul Ungariei, sub conducerea premierului Peter Magyar, va proceda miercuri la publicarea listelor care conțin numele a peste 50.000 de agenți, colaboratori și informatori ai serviciilor secrete. Acești indivizi făceau parte din rețeaua poliției politice care a funcționat în timpul dictaturii comuniste, perioada cuprinsă între 1945 și 1989. Autoritățile au avertizat că această măsură va avea un impact social major, deoarece mulți cetățeni își vor regăsi rudele sau colegii de serviciu în aceste documente oficiale.
Ministrul coordonator al cancelariei premierului, Balint Ruff, a subliniat gravitatea situației, menționând că după publicarea documentelor serviciilor secrete, multe familii vor fi întristate. Documentele provin din arhivele serviciilor de securitate internă ale regimului comunist, care, conform experților, deținea o rețea vastă de aproximativ 150.000 de persoane. Majoritatea acestor informatori își spionau propriile familii, prietenii sau colegii de muncă, redactând rapoarte detaliate care erau trimise serviciilor secrete pentru monitorizare.
Experții subliniază însă că prezența unui nume pe această listă nu confirmă automat statutul de agent activ. Registrul publicat include și tentativele de recrutare care au eșuat, precum și cazurile în care persoanele au fost constrânse să colaboreze sub amenințare sau șantaj. Există situații în care colaborarea a fost doar mimată sau în care informatorii au redactat rapoarte false. Arhiva Istorică a Securității Statului a semnalat că o parte semnificativă din aceste documente au fost distruse la sfârșitul anilor ’90 sau după căderea comunismului.
Publicarea datelor se va face online, oferind detalii despre numele agenților, activitatea acestora și identitatea recrutorilor. Un nou set de documente urmează să fie disponibil în februarie 2027, moment în care va fi dezvăluită întreaga traiectorie a persoanelor implicate. Spre deosebire de procesele de demascare din Polonia sau Republica Cehă, Ungaria nu a dezvăluit niciodată oficial numele colaboratorilor din perioada comunistă, deși anumite informații au fost deja scurte în presa locală de-a lungul anilor.
Fostul premier Viktor Orban a reacționat la această decizie, afirmând că serviciile secrete comuniste au încercat să îl recruteze în timpul stagiului său militar, dar el a refuzat. Orban a publicat pe Facebook documente din 1982 și de la sfârșitul anilor ’80, susținând că el, soția sa și opozanții au fost plasați sub supraveghere constantă. El a precizat că informatori au fost instalați pe urmele lor și că microfoane au fost ascunse în locuințe, locuri de muncă și chiar în dormitoare.
Această decizie de transparență vine într-un context în care Ungaria, spre deosebire de alte state din Europa Centrală, a menținut până acum o politică de restricționare a accesului la dosarele despre foștii informatori. Deși cetățenii au putut consulta propriile dosare, accesul la materiale despre alte persoane a fost limitat. Această mișcare a guvernului Magyar marchează o schimbare majoră în modul în care statul gestionează moștenirea arhivelor de securitate din perioada dictaturii.
