Fostul premier ungar, Viktor Orbán, a declarat că serviciile secrete ale regimului comunist au încercat să îl recruteze ca informator în timpul stagiului său de serviciu militar obligatoriu. Această afirmație vine într-un moment în care guvernul de la Budapesta, condus de Péter Magyar, pregătește deschiderea publică a arhivelor poliției politice. Documentele publicate de Viktor Orbán, care datează din 1982 și din a doua jumătate a anilor ’80, ar demonstra aceste tentative de recrutare.
Viktor Orbán a precizat că, după ce a refuzat colaborarea solicitată la începutul serviciului militar, autoritățile comuniste au început să îi monitorizeze activitatea. Monitorizarea a vizat nu doar persoana sa, ci și activitatea soției sale, precum și pe cei din cercurile disidente cu care acesta avea legături. Fostul șef al guvernului a susținut că aparatul de securitate a infiltrat informatori în grupurile de opoziție și a utilizat dispozitive de ascultare în locuințe sau la locurile de muncă ale persoanelor urmărite.
Guvernul condus de Péter Magyar va permite accesul la aceste arhive prin intermediul unei baze de date online, începând de miercuri, 4 noiembrie. Estimările istoricii indică faptul că arhivele cuprind numele a aproximativ 50.000 – 60.000 de persoane asociate fostului aparat informativ. Se estimează că aproximativ 10% dintre persoanele menționate în aceste documente sunt încă în viață. Noua platformă digitală va extinde accesul publicului la informații care anterior erau limitate doar la cercetători sau persoane cu interese directe.
Această inițiativă reprezintă o promisiune electorală a partidului TISZA, care a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, încheiind perioada de 16 ani de conducere a lui Viktor Orbán. În septembrie, noua majoritate a adoptat o lege specifică pentru deschiderea acestor arhive. Deși inițial se intenționa publicarea documentelor în jurul aniversării revoluției din 1956, calendarul a fost modificat, stabilind data de 4 noiembrie pentru lansarea bazei de date. Ministrul Zoltán Tarr a susținut că accesul la trecut este un drept fundamental într-o societate democrată.
Procesul de desecretizare este însă marcat de dificultăți, deoarece unele documente au fost distruse în 1989 sau au dispărut în timpul revoltei din 1956. Din totalul estimat de circa 60.000 de persoane, arhivele păstrează dosare detaliate pentru doar aproximativ 9.000 de indivizi. Publicarea documentelor suplimentare este programată pentru februarie 2027, după ce vor fi eliminate informațiile personale sensibile. Istoricii avertizează că simpla prezență a unui nume nu confirmă dacă persoana a colaborat voluntar sau dacă a fost constrânsă de regim.
Ungaria urmează astfel o tendință observată în alte state care au fost parte a blocului comunist, precum Germania, Cehia și Letonia. Aceste țări au implementat procese similare de accesare a documentelor poliției politice pentru a clarifica rolurile jucate în perioada de supraveghere de masă. Măsura este văzută de actualul guvern ca un pas esențial spre consolidarea încrederii în instituțiile democratice și spre o înțelegere mai profundă a istoriei naționale.
